Președintele Consiliului Județean Cluj, liberalul Alin Tișe, a lansat un apel ferm către Guvernul României, solicitând modificări urgente asupra noii legislații din domeniul construcțiilor. Într-o acțiune oficială transmisă luni, 2 noiembrie, către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, oficialul clujean a semnalat disfuncționalități majore apărute odată cu implementarea Legii nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Deși actul normativ a fost prezentat ca o soluție de simplificare, acesta a generat, în practică, un blocaj administrativ fără precedent.
Deficiențe structurale și blocaje administrative
Alin Tișe subliniază că, în loc să faciliteze procesele birocratice, noul Cod a introdus opt puncte esențiale care restricționează drepturile cetățenilor și privează autoritățile de instrumentele necesare pentru o gestionare eficientă. Printre problemele identificate se numără redefinirea suprafeței construite, excluderea unor categorii de solicitanți din rândul celor care pot cere autorizația, absența unor termene de prescripție pentru contravenții și imposibilitatea implementării proiectelor-tip pentru mediul rural. Practic, actuala legislație a transformat procedurile de autorizare într-un labirint birocratic în care, conform declarațiilor lui Tișe, cetățenii nu mai pot depune actele necesare pentru a-și edifica o locuință simplă.
Prevederi aberante și erori de reglementare
Una dintre cele mai criticate modificări vizează calculul suprafeței construite. Dacă sub vechea legislație (Legea nr. 350/2001) terasele, platformele și scările erau excluse din calculul POT, noul Cod le include, adăugând totodată aleile de acces, parcajele neacoperite și împrejmuirile. Această schimbare înseamnă că o locuință standard poate depăși coeficientul maxim admisibil, făcând imposibilă obținerea autorizației. Deși Ministerul a invocat o „eroare materială”, textul publicat în Monitorul Oficial rămâne în vigoare, blocând numeroase proiecte.
Problemele cheie ale noii legislații
- Frontul preexistent: Eliminarea posibilității de a construi fără o documentație de urbanism suplimentară în fronturi preexistente forțează cetățenii să treacă prin etape costisitoare de PUD, chiar și acolo unde construcția ar trebui încurajată.
- Drepturile reale: Superficiarul și uzufructuarul au dispărut din legislație ca solicitanți ai autorizației de construire, afectând direct dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice și persoanele care dețin nuda proprietate.
- Contravenții: Lipsa termenelor de prescripție și a unei proceduri clare pentru constatarea neregulilor pune autoritățile într-o situație de incertitudine juridică totală.
- Clarificări neoficiale: Ministerul emite „clarificări” care contrazic textul legii, însă aceste documente nu au valoare juridică, lăsând funcționarii locali expuși riscului de a fi amendați personal în instanță.
- Casele la țară: Promisiunea simplificării pentru casele de până la 150 mp a rămas doar pe hârtie, deoarece metodologia concursurilor pentru proiecte-tip nu a fost elaborată, iar concursul propriu-zis nu există.
- Zonele metropolitane: Transferul competențelor de la consiliul județean către primăriile municipiilor polarizatoare, precum Cluj-Napoca, s-a făcut fără suplimentarea resurselor umane sau financiare, paralizând activitatea de urbanism pentru comunele din jur.
Apel la responsabilitate
Alin Tișe acuză graba cu care a fost adoptat noul Cod, motivată de îndeplinirea unui jalon din PNRR, fără a se ține cont de realitățile din teren. Președintele CJ Cluj insistă ca propunerile legislative înaintate să fie adoptate în regim de urgență pentru a debloca activitatea de construcții la nivel național. În prezent, autoritățile locale și cetățenii așteaptă o intervenție legislativă coerentă care să înlocuiască interpretările informale ale Ministerului cu reguli clare, aplicabile și necontradictorii, capabile să repună în funcțiune mecanismul urbanistic național.
Adaugă la Agregator.ro