În România, sistemul sanitar continuă să îi pună pe pacienții care au nevoie de investigații paraclinice în fața unor termene de așteptare descurajatoare, cuprinse între câteva zile și câteva luni. În pofida existenței unor propuneri menite să reformeze modul de finanțare, refuzul bazat pe motivul că „nu sunt fonduri” rămâne o realitate cotidiană pentru majoritatea cetățenilor care încearcă să obțină programări în baza unui bilet de trimitere, situația variind considerabil în funcție de regiune, de momentul calendaristic și de gravitatea afecțiunii de care suferă fiecare bolnav în parte.
Plafonul pentru analize în continuare se epuizează în primele zile ale lunii Foto: Arhiva
Epuizarea rapidă a fondurilor și barierele din sistem
Accesul la servicii medicale de laborator depinde în mare măsură de calendarul lunar. Dacă solicitarea este făcută în primele zece zile ale lunii, șansele de reușită sunt ridicate. După această perioadă, clinicele invocă frecvent epuizarea bugetului alocat de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În plus, investigațiile de înaltă performanță din zona imagisticii, precum radiografiile, examinările CT sau RMN, dispun de un număr limitat de furnizori și de fonduri insuficiente, generând întârzieri de la o lună în sus pentru un computer tomograf și chiar de câteva luni bune în cazul unui RMN, cum se întâmplă în municipiul reședință de județ Slatina.
Reguli stricte pentru pacienții oncologici și modificări pentru cronici
Singura categorie care beneficiază în mod constant de prioritate maximă este reprezentată de pacienții oncologici, care se prezintă cu bilete de trimitere de tip „Monitor 2”. Furnizorii au obligația legală să îi programeze în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, aceste servicii fiind decontate peste plafonul lunar. Situația s-a modificat însă pentru bolnavii cronicizați încadrați anterior în codurile Monitor 3-8 (afecțiuni cardiovasculare, diabet sau boli neurologice), care până la data de 1 ianuarie 2026 puteau efectua anumite investigații fără a depinde de plafoane. De la începutul acestui an, investigațiile lor uzuale sunt suportate doar în limita fondurilor obișnuite, beneficiind de o singură investigație de înaltă performanță decontată automat pe an, un volum considerat insuficient de către asociațiile de pacienți.
Alternativele bolnavilor: plata din propriul buzunar sau apelul la Urgențe
Atunci când se confruntă cu refuzul clinicilor din cauza lipsei de fonduri sau când sunt înscriși pe liste lungi de așteptare, bolnavii au la dispoziție opțiuni limitate și adesea dificile. O radiografie poate fi acoperită mai ușor, însă costul unui RMN sau al unui CT consumă jumătate dintr-un salariu sau chiar depășește valoarea unei pensii întregi. Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), a atras atenția asupra dificultăților majore întâmpinate de persoane vulnerabile, cum este cazul unei pensionare cu o afecțiune cardiacă gravă și un venit de 1.400 de lei, care nu își poate permite un RMN cardiac din fonduri proprii. O altă problemă semnalată este aceea că unele clinici rețin biletele de trimitere ale pacienților atunci când îi trec pe listele de așteptare, blocându-le practic posibilitatea de a căuta un alt laborator care ar mai avea fonduri disponibile. În cele din urmă, mulți bolnavi renunță complet la investigații sau, pe fondul agravării stării de sănătate din cauza timpului mare de așteptare, ajung direct în camerele de Gardă și în secțiile de Urgențe ale spitalelor.
- Prioritate absolută: Doar pacienții oncologici cu bilete „Monitor 2” sunt programați în maximum 5 zile lucrătoare, indiferent de plafon.
- Restricții pentru cronici: Pacienții cu afecțiuni cardiovasculare, diabet sau boli neurologice (codurile Monitor 3-8) au primit limitări drastice de la 1 ianuarie 2026, având dreptul la o singură investigație de înaltă performanță decontată pe an.
- Timpi de așteptare extinși: Programările pentru un CT depășesc o lună, în timp ce pentru un RMN termenul ajunge la câteva luni, situație vizibilă în orașe precum Slatina.
- Efectul colateral: Reținerea biletelor de trimitere de către clinici blochează pacienții să se îndrepte spre alte centre medicale care ar mai deține fonduri.
Proiectele de pe masa decidenților și perspectivele de viitor
În cursul anului 2026 au fost aduse în discuție două mari inițiative menite să corecteze aceste disfuncționalități majore din sistemul sanitar și să elimine plafoanele restrictive pentru analize și investigații. Unul dintre proiecte, promovat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, vizează un nou model de decontare inspirat din cel german, prin stabilirea unui buget anual împărțit trimestrial sau semestrial, care să permită efectuarea analizelor de laborator la volum real în orice moment al lunii și eliminarea răspunsului clasic legat de lipsa fondurilor, urmărindu-se în același timp un control mai riguros asupra medicilor care emit prescripțiile. Cel de-al doilea proiect așteptat de pacienți urmărește înlăturarea restricțiilor impuse bolnavilor cronici monitorizați prin programele M3-M8, în vederea asigurării unui acces neîngrădit la serviciile medicale de care au nevoie.
Adaugă la Agregator.ro
