Într-o evoluție tensionată a relațiilor diplomatice, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat, în data de 27 octombrie, pe ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, ca urmare a unor grave suspiciuni de sabotaj care vizează direct siguranța națională a României, legate de incendiul devastator izbucnit la mijlocul lunii septembrie la fabrica Carfil din Brașov, moment în care autoritățile de la Moscova au reacționat prompt, respingând ferm orice implicare și contestând vehement probele prezentate de partea română.
Reacția oficială a Moscovei și respingerea acuzațiilor
Ca răspuns la demersul autorităților de la București, Ambasada Rusiei a publicat marți seară un comunicat oficial prin care a susținut că diplomatul Vladimir Lipaev a fost chemat la MAE pentru a i se aduce la cunoștință acuzațiile privind organizarea incendiului de la întreprinderea Carfil din Brașov. Cu toate acestea, reprezentanții misiunii diplomatice au subliniat că autoritățile române nu au prezentat nicio dovadă concretă care să susțină aceste afirmații. Ambasadorul rus a calificat aceste insinuări drept calomnioase și a negat categoric că statul rus ar fi planificat, coordonat sau dus la bun sfârșit acțiuni de sabotaj pe teritoriul României sau în alte state străine, lansând la rândul său acuzații la adresa Ucrainei și cerând Bucureștiului să nu preia metodele atribuite de Moscova Kievului.
Acuzațiile Rusiei la adresa Ucrainei și a statelor occidentale
În cadrul aceluiași document emis de reprezentanța diplomatică rusă, incidentele maritime din Marea Neagră au fost aduse în discuție, ambasadorul Vladimir Lipaev etichetând drept ipocrizie și cinism politic încercările de a transfera vina asupra Rusiei pentru evenimentele din această zonă. Poziția oficială a Moscovei indică Ucraina drept principala amenințare la adresa securității navigației, susținând că forțele armate ucrainene ar fi vizat de la începutul anului peste 250 de nave comerciale care activau pentru interesele unor operatori economici ruși. Potrivit aceleiași surse, 28 de marinari și-ar fi pierdut viața în aceste atacuri, iar navele vizate nu ar fi transportat armament. De asemenea, comunicatul menționează că România și-ar fi manifestat îngrijorarea doar după blocarea unor transporturi militare destinate Ucrainei prin porturile de la Marea Neagră, ambasadorul avertizând că adevăratele riscuri pentru țara noastră vin din alinierea la politicile de escaladare promovate de Uniunea Europeană și NATO.
Ancheta autorităților române și schema rețelei de sabotaj
Convocarea diplomatului rus survine în urma investigațiilor derulate de instituțiile abilitate din România privind incendiul izbucnit în data de 14 septembrie pe platforma industrială Carfil din Brașov, un eveniment pe care statul român îl pune pe seama unei rețele de sabotaj dirijate de Federația Rusă. Potrivit datelor furnizate de autorități, ancheta a reușit să probeze activitatea infracțională a trei bărbați — doi cetățeni belaruși și un ucrainean —, toți având rezidență în țări membre ale Uniunii Europene și fiind suspectați de implicare într-un incendiu suspect care a afectat sediile mai multor societăți comerciale din județul Brașov. Doi dintre acești suspecți au căzut în plasa autorităților și au fost arestați în Germania în timp ce se pregăteau pentru alte misiuni similare, în timp ce al treilea a fost depistat pe teritoriul Poloniei, toți fiind cercetați pentru tentativă la acte de diversiune.
Rolul Serviciului Român de Informații în destructurarea planului
Serviciul Român de Informații a adus clarificări suplimentare, arătând că gruparea din care făceau parte cei trei indivizi a fost coordonată direct de la Moscova și a avut ca țintă principală obiective industriale și militare situate atât pe teritoriul României, cât și în regiune. Conform estimărilor transmise de SRI, scopul acestor operațiuni subversive a constat în intimidarea populației, slăbirea capacităților de apărare ale țării și diminuarea aportului pe care statele vizate îl aduc la arhitectura de securitate regională și europeană. În timp ce structurile statului român susțin că au conturat tabloul complet al unei rețele de sabotaj orchestrate de Rusia, reprezentanții diplomatici ruși mențin o poziție complet opusă, insistând asupra lipsei de probe în cazul incidentului de la platforma industrială Carfil.
Punctele esențiale ale situației actuale:
- Ambasadorul rus Vladimir Lipaev a fost convocat la MAE în legătură cu incendiul de la fabrica Carfil din Brașov, petrecut pe 14 septembrie.
- Ambasada Rusiei a respins acuzațiile de sabotaj, susținând că Bucureștiul nu a adus nicio dovadă concludentă.
- Ancheta autorităților române a identificat trei suspecți (doi belaruși și un ucrainean), dintre care doi au fost reținuți în Germania și unul în Polonia.
- Serviciul Român de Informații a confirmat că rețeaua a fost coordonată de Rusia și a vizat obiective industriale și militare.
- Partea rusă a contraatat, acuzând Ucraina de incidente majore în Marea Neagră și criticând alinierea României la politicile NATO și UE.
În perioada următoare, autoritățile române vor continua cercetările în cooperare cu partenerii internaționali, în special din Germania și Polonia, pentru a stabili întreaga amploare a rețelei de sabotaj și pentru a investiga eventuale alte obiective vizate de gruparea coordonată de la Moscova pe teritoriul național.
Adaugă la Agregator.ro
