La exact cinci ani distanță de la momentul în care trupele NATO și cele americane s-au retras, marcând prăbușirea administrației de la Kabul pe 15 august 2021 și revenirea regimului taliban la conducere, statul asiatic se confruntă cu o catastrofă umanitară fără precedent, caracterizată prin foamete extremă, abuzuri grave și privarea totală a femeilor de drepturile fundamentale.
Tragedia copiilor și disperarea familiilor afgane
Imaginile de la jumătatea lunii august 2021, când mulțimi terorizate încercau să scape de noul regim agățându-se de aeronavele militare, s-au transformat în prezent într-o luptă zilnică pentru supraviețuire. Sute de mii de minori sunt tranzacționați în schimbul resurselor alimentare. În fața scumpirii exorbitante a alimentelor de bază, unde un singur sac de grâu a ajuns la prețul de 25 de dolari, tații recurg la gesturi extreme. Părinții le administrează somnifere celor mici pentru a-i adormi și a opri plânsetele provocate de foame, în timp ce alți tați își vând fiicele minore unor bărbați în vârstă pentru a asigura supraviețuirea restului familiei.
Legalizarea violenței domestice și a căsătoriilor infantile
Noul cadru normativ impus de autorități a legalizat abuzurile în familie, permițându-le bărbaților să-și agreseze fizic și sexual soțiile și copiii, cu condiția să nu lase urme vizibile de maltratare. Sancțiunile pentru astfel de fapte sunt minore, de cel mult 15 zile de detenție, în timp ce rănirea unei cămile se pedepsește cu 5 luni de închisoare. În paralel, femeile pot primi pedepse de până la 3 luni după gratii doar pentru primirea unor vizite fără acordul marital. De asemenea, regimul a oficializat căsătoriile între copii, fetele neavând posibilitatea de a refuza aceste uniuni.
Restricții severe și interzicerea educației pentru fete
Discriminarea instituționalizată vizează în mod direct segmentul feminin al populației, Afganistanul devenind singurul stat de pe glob care interzice fetelor accesul la școală după împlinirea vârstei de 12 ani, moment în care sunt pregătite exclusiv pentru rolul de soții și mame. Situația a fost condamnată internațional, inclusiv de Csaba Korosi, fostul președinte al Adunării Generale ONU. Restricțiile merg până la interdicția ca femeile să iun iasă în public neînsoțite de un bărbat, să circule fără a fi acoperite integral de o burka, să intre în parcuri sau să se exprime în mod public.
Bilanțul sumbru al ultimului deceniu și jumătate
Politicile represive și instabilitatea continuă au lăsat urme adânci în rândul populației civile, lăsând aproape jumătate din totalul locuitorilor în suferință și dependență de asistența umanitară. Punctele cheie care definesc această perioadă includ:
- Retragerea trupelor internaționale și căderea Kabulului consemnate la 15 august 2021.
- Aproape 7.000 de civili uciși sau răniți în atentate violente de la schimbarea puterii.
- Interzicerea totală a școlarizării pentru fetele de peste 12 ani.
- Dependența a circa jumătate din populație de ajutoare umanitare.
- Pedeapsa maximă de 15 zile pentru violență domestică, comparativ cu 5 luni pentru maltratarea unei cămile.
În timp ce liderii de la Kabul celebrează ceea ce consideră a fi o reușită istorică împotriva puterilor occidentale, națiunea afgană continuă să traverseze o criză profundă, prinsă în paradoxul unei țări care a scăpat de conflictul armat direct, dar care își compromite în mod sistematic propriul viitor prin teroare, foamete și anihilarea drepturilor fundamentale.

