Călin Georgescu va sta în arest la domiciliu timp de 30 de zile, după ce Tribunalul București a decis înlocuirea arestului preventiv. Motivarea instanței arată că judecătorul a evaluat atât gravitatea acuzațiilor, cât și comportamentul fostului candidat la alegerile prezidențiale și necesitatea menținerii unei măsuri privative de libertate.
Printre argumentele prezentate se numără faptul că Georgescu nu a fugit din România în perioadele în care s-a aflat în libertate, a revenit în țară după ce a părăsit-o și a răspuns chemărilor organelor judiciare. Instanța a mai considerat că pericolul pentru ordinea publică trebuie reevaluat în funcție de timpul scurs și de circumstanțele concrete ale cauzei.
Instanța a considerat că riscul de fugă este redus
În motivarea deciziei, Tribunalul București a făcut referire la conduita procesuală a lui Călin Georgescu și la perioadele în care acesta s-a aflat în libertate, fără măsuri preventive în celelalte cauze judiciare care îl vizează.
Judecătorul a apreciat că aceste împrejurări sunt relevante pentru evaluarea riscului de sustragere de la urmărirea penală și de la judecată. Potrivit motivării, Georgescu a avut posibilitatea să părăsească definitiv țara, însă s-a întors și s-a prezentat la solicitările organelor judiciare.
„Inculpatul Georgescu s-a aflat astfel în stare de deplină libertate, fără nici o măsură preventivă, timp de cîteva luni, perioadă în care acesta a avut ampla posibilitate de a fugi din țară și de a se sustrage de la urmărire penală și de la judecată. Or, inculpatul nu a făcut acest lucru, ba chiar dimpotrivă, atunci cînd a părăsit țara a revenit ulterior și a dat curs chemărilor organelor judiciare”
Instanța a mai arătat că nu au fost identificate date care să indice încălcarea obligațiilor impuse în perioada controlului judiciar.
„De altfel, nu există absolut nici un fel de date că, în perioada în care inculpatul s-a aflat anterior în control judiciar, acesta s-ar fi sustras de la chemările organelor judiciare sau nu ar fi respectat obligațiile care i-au fost impuse în cadrul respectivei măsuri preventive, împrejurare care este de natură să pună în lumină o conduită procesuală corespunzătoare a acestuia și permite anticiparea unei astfel de conduite și în viitor”
Arestul la domiciliu, considerat suficient în actualul stadiu al dosarului
Potrivit articolului 242 alineatul 2 din Codul de procedură penală, o măsură preventivă poate fi înlocuită cu una mai ușoară dacă sunt îndeplinite condițiile legale și dacă noua măsură este suficientă pentru atingerea scopului urmărit.
Aplicând aceste criterii, judecătorul a apreciat că arestul preventiv nu mai este proporțional cu gravitatea acuzațiilor în actualul stadiu procesual. În schimb, arestul la domiciliu ar putea asigura desfășurarea procesului, prevenirea unei eventuale sustrageri și reducerea riscului de comitere a altor infracțiuni.
Instanța a precizat că există în continuare probe care susțin suspiciunea rezonabilă privind faptele imputate, făcând trimitere la încheierile pronunțate anterior de Tribunalul București și Curtea de Apel București.
Judecătorul explică de ce pericolul pentru ordinea publică se poate diminua
Un element important al motivării îl reprezintă evaluarea pericolului concret pentru ordinea publică. Potrivit judecătorului, gravitatea acuzațiilor trebuie analizată împreună cu evoluția situației procesuale și cu timpul trecut de la dispunerea arestării preventive.
„Fără a contesta deci gravitatea faptelor imputate inculpatului şi importanţa valorii sociale protejate de norma de incriminare presupus a fi încălcată de acesta, astfel cum au fost reținute de către completul de drepturi și libertăți din cadrul curții de apel, trebuie avut totodată în vedere că pericolul concret pentru ordinea publică nu se amplifică odată cu trecerea timpului ci, dimpotrivă, se atenuează şi, prin urmare, organele judiciare trebuie să prezinte motive specifice care să justifice persistența motivelor detenției ajungându-se chiar ca, la un moment dat, să nu mai îndeplinească cerinţele impuse de lege pentru a justifica menţinerea în stare de arest preventiv a unei persoane”
Judecătorul a subliniat astfel că menținerea arestului preventiv trebuie justificată prin motive concrete, reevaluate în raport cu situația existentă la momentul analizării măsurii.
Vechimea presupuselor fapte a cântărit în decizie
Tribunalul București a avut în vedere și vechimea presupuselor fapte de care este acuzat Călin Georgescu. Acest criteriu a fost analizat alături de comportamentul său în fața organelor judiciare și de circumstanțele concrete ale cauzei.
„În aceiași ordine de idei, trebuie reamintită și vechimea presupuselor fapte imputate petentului-inculpat, care reprezintă un element ce trebuie avut în vedere împreună cu acelea ale conduitei procesuale a inculpatului și circumstanțele concrete ale cauzei”
Prin decizia luată, instanța nu a stabilit că acuzațiile sunt neîntemeiate și nici nu a pronunțat o soluție definitivă asupra fondului dosarului. Judecătorul a considerat că, în acest moment, arestul la domiciliu pentru 30 de zile reprezintă o măsură suficientă pentru desfășurarea procedurilor judiciare.
Adaugă la Agregator.ro