Premierul interimar cere o rectificare bugetară urgentă și reclamă reducerea la jumătate a fondurilor pentru Urgențele de la Floreasca
Ilie Bolojan avertizează că România riscă să ajungă în situația în care ambulanțele să nu mai poată interveni din lipsă de motorină, iar unele servicii publice esențiale să nu mai aibă bani pentru funcționare până la sfârșitul anului. Premierul interimar susține că rectificarea bugetară a devenit urgentă și reclamă alocările insuficiente pentru unitățile de primiri urgențe de la Floreasca și Târgu Mureș.
Invitat la Digi24, Bolojan a explicat că posibilitățile de redistribuire a fondurilor în interiorul ministerelor au fost deja folosite pentru a menține serviciile publice, însă aceste măsuri nu mai sunt suficiente.
„Aici nu mai e o problemă de calcule politice, e o problemă, pur și simplu, de responsabilitate pentru țara asta”, a declarat premierul interimar.
Ambulanțele ar putea fi afectate de lipsa fondurilor pentru combustibil
Bolojan a explicat că instituțiile cu un consum ridicat de combustibil se confruntă cu cheltuieli mai mari decât cele prevăzute inițial în bugete. Potrivit acestuia, războiul din Golf și blocarea Strâmtorii Ormuz au contribuit la scumpirea carburanților cu 20–30%, ceea ce a determinat creșterea cheltuielilor lunare începând din martie.
„Gândiți-vă, de exemplu, că un alt efect pe care îl avem este că bugetele instituțiilor care au un consum important de combustibil nu ajung până la finalul anului. De ce? Aici e vorba de altceva. Războiul din Golf, blocarea Strâmtorii Ormuz ne-au dus în situația în care prețurile la combustibil au crescut cu 20–30%.
Și, din luna martie, cheltuielile lunare sunt mult mai mari decât cele estimate. Din nou, e nevoie de rectificare.”
Premierul interimar a avertizat că lipsa banilor ar putea afecta inclusiv intervențiile de urgență.
„Gândiți-vă ce se întâmplă dacă mâine, în România, ajungem în situații în care avem un accident și nu ajung ambulanțele pentru că nu mai au motorină.
Dacă nu avem un guvern care face o rectificare cât mai repede posibil, putem ajunge într-un astfel de scenariu.”
Bolojan a prezentat un posibil scenariu de risc în cazul în care fondurile nu vor fi suplimentate, fără să afirme că ambulanțele și-ar fi oprit deja intervențiile din cauza lipsei de combustibil.
Floreasca și Târgu Mureș ar avea nevoie de fonduri suplimentare
Premierul interimar a criticat diferențele dintre alocările inițiale pentru unitățile de primiri urgențe din 2025 și cele prevăzute pentru acest an. El a oferit exemplul Spitalului Floreasca din București, despre care a spus că este cea mai mare unitate de acest tip din România.
„Gândiți-vă, de exemplu, că, în cursul anului trecut, când s-a format bugetul, Unitatea de Primiri Urgențe de la spitalul din București, de la Floreasca, care este cea mai mare din România, a avut o alocare inițială de 10 milioane de lei. Nici banii aceștia, în 2025, nu i-au ajuns și au trebuit suplimentați.
Anul acesta, Ministerul Sănătății cât credeți că i-a alocat? Cinci milioane de lei, jumătate. Deci, dacă cu un an înainte ai consumat peste 10 milioane și acum aloci jumătate, înseamnă că, practic, aproape la jumătatea anului, această unitate a rămas fără finanțare.”
Bolojan a susținut că o situație asemănătoare există și la Târgu Mureș, unde alocarea inițială ar fi scăzut de la opt milioane de lei în 2025 la mai puțin de patru milioane de lei în acest an.
„Aceeași situație este și la alte unități de primiri urgențe din România. Târgu Mureș avea, în 2025, alocare inițială de opt milioane de lei, acum s-au alocat sub patru milioane de lei.
Prin urmare, aveam și avem unități strategice, unitățile de primiri urgențe, care nu au alocările suficiente să funcționeze până la finalul anului.”
Întrebat cum s-a ajuns la această situație, premierul interimar a invocat două posibile explicații, fără să nominalizeze o persoană responsabilă.
„Sau dintr-o intenție premeditată de a duce banii în alte direcții și a lăsa servicii de bază fără acoperire, ca să mai poți primi ceva bani la rectificare, pe final de an, sau din incompetență, că nu poți să spui altfel.”
Banii au fost redistribuiți, dar soluția nu mai poate continua
Bolojan a declarat că, în perioada interimatului, Guvernul a încercat să acopere cheltuielile prin mutarea fondurilor de la unele programe către alte domenii. Potrivit acestuia, posibilitățile de realocare s-au epuizat, iar o rectificare bugetară este necesară pentru a asigura în continuare funcționarea serviciilor publice.
„Cert este că noi, în această perioadă, am făcut rectificările din interiorul ministerelor, adică am realocat banii de la alte programe ca să asigurăm funcționarea, dar nu mai există capacitate pentru a acoperi funcționarea pe mai departe.
Or, ai nevoie de rectificări de buget, deci de alocări din alte părți către aceste zone.”
Premierul interimar a explicat că un guvern interimar nu poate adopta o ordonanță de rectificare bugetară. În plus, modificările făcute prin Parlament pot afecta echilibrul general al alocărilor, în condițiile în care datele necesare se află la Ministerul Finanțelor.
Bolojan a atras atenția și asupra pregătirii bugetului pentru 2027, precum și asupra necesității ca România să se împrumute de pe piețele internaționale. În opinia sa, predictibilitatea guvernării contează pentru asigurarea finanțării statului.
Dobânzi de 60 de miliarde de lei pe an: presiune asupra investițiilor și sănătății
Premierul interimar a avertizat că plata dobânzilor la împrumuturile statului reduce resursele disponibile pentru investiții și servicii publice. El a amintit ritmul accelerat al împrumuturilor după 2020 și deficitul bugetar de peste 9% din PIB înregistrat în 2024.
„Când plătești într-un an 60 de miliarde de lei dobânzi, adică peste 3% din PIB, ceea ce înseamnă întreaga autostradă spre Moldova, care dispare, sau tot programul Anghel Saligny pe cinci ani de zile în toată România, atunci marja de mișcare devine foarte scăzută.”
Bolojan a explicat că fiecare sumă suplimentară plătită pentru dobânzi limitează banii care pot fi direcționați către alte priorități.
„Și, dacă nu corectezi aceste lucruri, nu ai resursele necesare să faci ceva, pentru că fiecare leu plătit în plus la dobândă înseamnă un leu în minus la investiții, la educație sau la sănătate.”
Bolojan propune votarea Guvernului Niculescu, dar PNL ar urma să intre în opoziție
Premierul interimar a legat avertismentele bugetare de propunerea pe care urmează să o prezinte conducerii PNL: acordarea votului pentru învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu.
Bolojan a recunoscut că decizia ar putea avea un cost politic pentru liberali, însă a susținut că situația țării trebuie să primeze în fața calculelor electorale.
„O astfel de propunere pe care o fac partidului poate să însemne un cost politic, dar, între responsabilitatea pentru această țară și un calcul de procente, am ales responsabilitatea pentru țară.”
El a precizat că susținerea învestirii nu înseamnă că PNL va participa la guvernare și nici că ar fi fost negociate funcții în Executiv.
„Voi propune mâine PNL să acordăm, într-o anumită formulă, un vot pentru învestirea acestui guvern. Nu ca o formă de garanție politică, pentru că, așa cum v-am spus, Partidul Național Liberal va intra în opoziție. Aceasta este o decizie pe care ne-am asumat-o.
Deci nu am negociat funcții, nu am negociat poziții în eșalonul doi, secretari de stat și așa mai departe. N-a fost niciun fel de negociere.”
Propunerea se înscrie în discuțiile privind un acord de susținere pentru șase luni, descris în interiorul PNL drept un „armistițiu politic”. Decizia finală urmează să fie luată de conducerea partidului.
Votul Parlamentului pentru învestirea noului Executiv este programat marți, 20 octombrie, după audierile miniștrilor propuși.

