Nicușor Dan și Ilie Bolojan au discutat miercuri seară, la Bruxelles, despre poziția pe care România o va susține în negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene din perioada 2028-2034. Întâlnirea a fost una scurtă și a avut loc înaintea reuniunilor europene programate joi, potrivit unor surse politice.
Cei doi oficiali au participat ulterior la întâlniri diferite, însă obiectivul comun a fost apărarea intereselor României în negocierile privind distribuirea fondurilor europene.
Sursele citate au precizat că premierul Ilie Bolojan a sosit la Bruxelles miercuri, cu un zbor de linie, în timp ce președintele Nicușor Dan a ajuns după ora 22:00. Cei doi au discutat apoi despre coordonarea strategiei naționale.
Negocierile au o miză majoră pentru România, deoarece viitorul buget european va stabili resursele disponibile pentru dezvoltare regională, agricultură, competitivitate, securitate și apărare.
Două reuniuni, aceeași miză pentru România
Joi dimineață, Ilie Bolojan a participat la summitul Partidului Popular European, unde liderii europeni au discutat, printre altele, despre viitorul buget al Uniunii.
Reuniunea PPE s-a desfășurat între orele 7:30 și 9:30, sub coordonarea președintelui formațiunii, Manfred Weber. La întâlnire erau anunțați și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cancelarul german Friedrich Merz și premierul polonez Donald Tusk.
Potrivit poziției anunțate anterior de Guvernul României, Bolojan urma să susțină o politică de coeziune care să stimuleze competitivitatea și reformele. Discuțiile au vizat și agricultura europeană, precum și situația PNRR.
În același timp, Nicușor Dan a luat parte la întâlnirea grupului „Prietenii coeziunii”, din care fac parte liderii a 17 state. Grupul urmărește menținerea unei finanțări consistente pentru politica europeană de coeziune, destinată reducerii decalajelor economice și sociale dintre regiuni.
Câți bani ar putea primi România în perioada 2028-2034
Conform datelor prezentate anterior de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, propunerea inițială a Comisiei Europene prevedea pentru România o alocare indicativă de aproximativ 60,2 miliarde de euro.
Din această sumă, 4,6 miliarde de euro ar urma să provină din Fondul Social pentru Climă, iar aproximativ un miliard de euro ar fi destinat domeniilor migrației, gestionării frontierelor și securității interne.
La nivelul întregii Uniuni, Comisia Europeană a propus în iulie 2025 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro în prețuri curente pentru următorii șapte ani.
Cifrele sunt însă provizorii. Suma finală pentru România va depinde de compromisul la care vor ajunge statele membre în cadrul negocierilor.
Planurile europene includ și o schimbare a modului de gestionare a banilor: mai multe fonduri ar urma să fie reunite în planuri de parteneriat național și regional, legate de investițiile și reformele asumate de fiecare stat.
Autoritățile vor trebui să urmărească inclusiv modul în care această reorganizare va afecta regiunile mai puțin dezvoltate și rolul autorităților regionale în gestionarea finanțărilor.
Propunerea Irlandei reduce bugetul european cu 140 de miliarde de euro
Unul dintre principalele obstacole în negocieri este diferența dintre statele care vor un buget mai mic și cele care solicită protejarea fondurilor tradiționale ale Uniunii.
Potrivit Reuters, președinția irlandeză a Consiliului UE a avansat o variantă de compromis prin care bugetul ar scădea cu aproximativ 8%, de la 1.760 de miliarde de euro la circa 1.620 de miliarde de euro, în prețuri constante.
Propunerea răspunde presiunilor venite din partea unor țări precum Germania, Suedia și Țările de Jos, care consideră prea ridicat nivelul cheltuielilor propus inițial de Comisia Europeană.
În schimb, statele care beneficiază de fonduri de coeziune și subvenții agricole vor să evite diminuarea resurselor pentru dezvoltare regională și agricultură.
Compromisul irlandez ar presupune reduceri în mai multe domenii, inclusiv competitivitate și securitate, în timp ce finanțarea agriculturii și a dezvoltării regionale ar beneficia de o protecție mai mare.
Acordul final depinde de toate statele membre
Liderii europeni discută viitorul buget în cadrul reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, de la Bruxelles. Președintele Consiliului European, António Costa, a cerut progrese care să permită lansarea noilor programe la 1 ianuarie 2028.
Pe lângă finanțarea europeană, agenda summitului include competitivitatea economică, costurile energiei, sprijinul pentru Ucraina, securitatea, migrația și evoluțiile din Orientul Mijlociu.
Pentru adoptarea bugetului multianual este necesar acordul unanim al statelor membre în Consiliu, urmat de aprobarea Parlamentului European. Prin urmare, negocierile vor determina atât dimensiunea bugetului, cât și alocările de care România va putea beneficia în următorii ani.
Adaugă la Agregator.ro