Premierul Ilie Bolojan a reacționat după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea pensiilor magistraților. Actul normativ urmează să fie transmis la Cotroceni pentru promulgare, iar șeful Executivului a anunțat că vor fi inițiate demersuri pentru recuperarea fondurilor din PNRR aferente jalonului referitor la pensiile de serviciu.
„Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților. Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas important spre echitate. Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, a transmis premierul.
Potrivit unor surse din cadrul CCR, solicitarea ÎCCJ de sesizare a Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost respinsă cu 5 voturi la 4. Sesizarea pe fondul legii a fost respinsă cu 7 voturi la 2, iar cea referitoare la cuantumul pensiei prevăzut de lege a fost respinsă cu 6 voturi la 3.
Proiectul actual a ajuns la CCR după ce, pe 20 octombrie 2025, Curtea declarase neconstituțională prima variantă a reformei, invocând vicii de procedură, în special lipsa solicitării avizului Consiliul Superior al Magistraturii în termenul legal.
Ulterior, Guvernul a revenit cu o nouă versiune a proiectului, pentru care și-a angajat răspunderea în Parlament la 2 decembrie 2025. Actul normativ a fost contestat din nou de ÎCCJ, ceea ce a generat mai multe amânări la CCR, inclusiv blocaje legate de lipsa cvorumului și depunerea unor documente chiar înaintea ședințelor.
Pe fondul acestor întârzieri, președintele Nicușor Dan a criticat public tergiversările, avertizând că acestea afectează credibilitatea instituțiilor într-un subiect care, potrivit acestuia, „trenează în societate de foarte multă vreme”.
Ce schimbă legea
Textul adoptat prevede recalcularea pensiei de serviciu la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, cu plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă, într-o formulă prezentată ca „tăiere” a privilegiilor, dar contestată ca fiind construită pe o logică instabilă și potențial litigioasă.
Vârsta de pensionare urmează să crească fals-etapizat până la 65 de ani, cu o perioadă de „tranziție” extinsă la 15 ani, până în 2042, care este însă concepută pentru a nu putea fi aplicată.
Adaugă la Agregator.ro