Despăgubiri frații Micula ar putea fi obligată România să plătească, în urma unei noi evoluții juridice la nivel european care amenință apărarea statului român într-un proces ce durează de peste două decenii. Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Athanasios Rantos, a emis joi, 19 noiembrie 2026, o recomandare care ar putea anula argumentele prin care autoritățile române au evitat până acum achitarea sumei de peste 356 de milioane de dolari către oamenii de afaceri Ioan și Viorel Micula.
Contextul disputei privind despăgubiri frații Micula
Conflictul juridic își are rădăcinile în perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană, când statul a eliminat o serie de facilități fiscale acordate investitorilor din zonele defavorizate. Frații Micula, deținători ai cetățeniei suedeze, au reclamat faptul că retragerea acestor măsuri le-a provocat pierderi financiare considerabile. În 2013, un tribunal arbitral de la Washington a dat câștig de cauză investitorilor, obligând România la plata a 116,3 milioane de dolari, sumă care, incluzând dobânzile, a ajuns la peste 356 de milioane de dolari până în 2019, conform unei hotărâri de executare din SUA.
Până în prezent, statul român a susținut că aceste sume reprezintă un ajutor de stat ilegal, interzis de normele europene. Această poziție a fost validată de Comisia Europeană în 2015 și confirmată ulterior de Tribunalul UE în 2024. Totuși, situația financiară a statului este pusă sub presiune și în alte contexte, similar cu modul în care alte autorități locale gestionează bugete mari, precum Primăria Iași care aprobă un împrumut de 160 milioane lei pentru gaz.
Recomandarea avocatului general al CJUE
Avocatul general Athanasios Rantos a contrazis interpretarea anterioară, argumentând că banii acordați celor doi oameni de afaceri reprezintă despăgubiri pentru prejudiciile suferite din cauza acțiunilor statului, și nu un avantaj economic necuvenit. Prin urmare, acesta a recomandat anularea hotărârii Tribunalului UE și a concluziei Comisiei Europene. Dacă judecătorii CJUE vor urma această recomandare, România va pierde principalul scut juridic utilizat pentru a bloca plata despăgubirilor.
Este important de precizat că, deși opinia avocatului general nu este obligatorie pentru instanța europeană, ea indică o schimbare de direcție semnificativă în acest dosar complex. În paralel cu presiunile financiare din acest caz, justiția și autoritățile române se confruntă cu diverse situații de recuperare sau gestiune a activelor, cum este cazul de sechestru pe bunuri în valoare de 9 milioane de lei la Giurgiu.
Sancțiuni suplimentare și situația actuală
Pe lângă disputa principală, România a întâmpinat dificultăți și în instanțele din Statele Unite. Din cauza nerespectării unor solicitări privind furnizarea de documente, statul român a fost amendat succesiv. În aprilie 2026, o instanță federală din Washington a aplicat o amendă de 5,8 milioane de dolari, ridicând valoarea totală a sancțiunilor plătite de România în acest proces la aproximativ 21 de milioane de dolari. Aceste amenzi sunt distincte de suma principală de 356 de milioane de dolari, însă ele subliniază dificultatea gestionării acestui litigiu internațional de lungă durată.
Sursa: www.libertatea.ro


[…] Citește și: Despăgubiri frații Micula: România riscă plata a 356 milioane dolari […]