Ministrul Educației, Sorin Costreie, a propus introducerea unui „Jurământ al lui Socrate” pentru cadrele didactice, după modelul jurământului depus de medici, ca o modalitate de a marca angajamentul solemn al acestora față de elevi, studenți și societate. Inițiativa a fost făcută publică de oficial pe rețelele de socializare, cu ocazia Zilei Internaționale a Filosofiei, marcând o viziune nouă asupra responsabilităților morale și profesionale ale educatorilor.
Ce presupune propunerea ministrului Educației?
Conform declarațiilor ministrului Sorin Costreie, acest demers urmărește o schimbare fundamentală în sistemul de învățământ: trecerea „de la un învățământ preponderent memorizator la unul reflexiv”. Ministrul a clarificat că textul propus nu este un document istoric scris de Socrate, ci o creație contemporană inspirată din metoda socratică, care pune accent pe dialog, examinarea critică a convingerilor și recunoașterea limitelor propriei cunoașteri.
„În analogie cu Jurământul lui Hipocrate, care exprimă obligațiile morale ale medicului față de pacient, Jurământul lui Socrate ar putea exprima obligațiile morale ale profesorului față de elev sau student, față de cunoaștere și față de societate”, a explicat Sorin Costreie. Ideea este ca acest angajament să fie rostit la absolvirea programelor de formare pedagogică sau în momentul intrării oficiale în profesia didactică.
Care sunt principiile acestui jurământ?
Textul propus de ministrul Educației conține mai multe puncte esențiale prin care dascălii și-ar asuma responsabilitatea de a cultiva gândirea liberă și integritatea în școli:
- Respectarea individualității și a libertății de gândire a elevilor.
- Promovarea interogației înaintea răspunsului și a argumentului înaintea convingerii.
- Refuzul îndoctrinării și încurajarea pluralității perspectivelor.
- Recunoașterea onestă a limitelor cunoașterii, inclusiv disponibilitatea de a spune „nu știu”.
- Evaluarea corectă, bazată pe integritate, fără favoritisme sau prejudecăți.
- Apărarea libertății academice ca bun public.
„Nu voi uita că scopul educației nu este să formeze oameni care gândesc asemenea mie, ci oameni capabili să gândească prin ei înșiși”, se menționează în textul jurământului propus de ministrul Sorin Costreie.
De ce este important acest context?
Propunerea vine într-un moment în care dezbaterea despre rolul profesorului în societate și importanța gândirii critice în fața informațiilor abundente este tot mai prezentă. Alegându-l pe filosoful grec ca simbol, ministrul subliniază că, în viziunea sa, educația nu trebuie să se reducă la simpla transmitere de informații, ci trebuie să devină un proces continuu de examinare critică a ideilor. Prin acest angajament, educatorii ar trebui să își asume grija față de dezvoltarea capacității elevilor de a judeca liber și de a trăi responsabil, consolidând astfel fundamentul unei societăți capabile să gândească independent.
Sursa: digi24.ro

