Comisia Europeană a fost ținta unui atac cibernetic de amploare, incidentul punând în pericol securitatea unor date cu caracter personal și afectând funcționarea mai multor sisteme informatice esențiale. Potrivit informațiilor relatate inițial de Politico și confirmate ulterior de instituția europeană pentru Euronews, problemele tehnice cauzate de această breșă de securitate persistă de cel puțin zece zile.
Ce s-a întâmplat la nivelul sistemelor Comisiei Europene?
Atacul cibernetic a vizat infrastructura digitală a Comisiei, inclusiv aplicațiile utilizate de angajați pentru gestionarea concediilor și a salariilor. Ca răspuns imediat la această campanie malițioasă, instituția a luat măsuri de protecție prin dezactivarea temporară a mai multor aplicații. „Instituția Comisia Europeană a luat măsurile necesare ca răspuns la o campanie de atacuri cibernetice detectată. Ca măsură de protecție, am dezactivat temporar mai multe aplicații, iar între timp am restabilit accesul la majoritatea acestora”, a declarat reprezentantul instituției pentru Euronews.
În prezent, ancheta este în plină desfășurare, autoritățile încercând să determine dacă datele cu caracter personal ale angajaților au fost compromise. Comisia Europeană colaborează în acest caz cu CERT-EU, organismul responsabil de securitatea cibernetică a instituțiilor europene, și cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (EDPS).
Cum a fost folosită inteligența artificială în atac?
Conform investigațiilor CERT-EU, hackerii au utilizat un instrument avansat numit ARTEX, care se bazează pe inteligență artificială. Acesta este un sistem autonom de testare a intruziunii (penetration testing) scris în limbajul Go, capabil să efectueze recunoașteri, să descopere vulnerabilități și să exploateze sisteme cu o intervenție umană minimă. ARTEX nu deține un model AI propriu, ci se conectează la modele lingvistice externe precum OpenAI, Claude, DeepSeek sau Grok, transformând obiectivele primite în limbaj natural în comenzi executate de „agenți de superinteligență”. FBI a emis recent o avertizare privind acest instrument, subliniind că ARTEX accelerează semnificativ viteza atacurilor, permițând infractorilor cu expertiză tehnică redusă să desfășoare operațiuni complexe în mai puțin de trei ore.
Care sunt recomandările pentru instituțiile din România?
Contextul acestui atac a generat reacții și în România. Mircea Șerdin, specialist în securitate cibernetică, a atras atenția asupra faptului că instituțiile publice românești trebuie să implementeze măsuri de bază pentru a preveni astfel de incidente. Acesta a criticat faptul că, în timp ce Comisia Europeană dispune de resurse și organisme specializate precum CERT-EU, multe primării din țară se bazează pe un singur angajat la departamentul IT.
„Și acum revin la concluziile Barometrului Digital. CERT-EU spune că AI-ul exploatează ca omul, doar mai des, mai repede și cu mai mult succes. Folosește aceleași vulnerabilități nepeticite, aceleași parole refolosite”, a precizat Mircea Șerdin într-o postare pe Facebook. Specialistul recomandă „igiena digitală” elementară: actualizarea constantă a sistemelor, utilizarea parolelor unice și limitarea expunerii inutile a serviciilor informatice pe internet, menționând că peste 90% din instituțiile verificate de Barometrul Digital nu au solicitat rapoartele pentru remedierea vulnerabilităților.
Sursa: euronews.ro

