Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a oferit joi detalii privind stadiul negocierilor cu Comisia Europeană pentru recuperarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În contextul în care România nu a reușit să implementeze toate jaloanele asumate până la termenul limită de 31 august, autoritățile poartă discuții pentru a maximiza sumele ce pot fi salvate.
Ce s-a întâmplat cu proiectele din PNRR
Conform explicațiilor oferite de Mihai Ghigiu într-un interviu acordat publicației Adevărul, există dificultăți legate de documentația aferentă unor investiții. „Aici mai încercăm să mai dăm o serie de explicații, posibil să mai recuperăm. Avem o a treia categorie, unde investițiile sau reformele sunt făcute, însă România nu a reușit până în acest moment să convingă Comisia Europeană prin documente că a făcut aceste investiții sau calitatea documentelor nu este neapărat îndoielnică, nu este la nivelul la care se aștepta Comisia Europeană”, a precizat ministrul.
Citește și: Atac cibernetic asupra Comisiei Europene: Datele angajaților, posibil expuse
În prezent, autoritățile estimează că România ar putea pierde aproximativ 3,4 miliarde de euro din cauza lipsei documentelor justificative. De asemenea, două reforme majore, Legea Salarizării și reforma decarbonizării, nu au fost finalizate, ceea ce înseamnă că aproximativ un miliard de euro nu mai pot fi recuperați prin PNRR.
Când vor fi primite răspunsurile oficiale
Ministrul a anunțat că jaloanele validate de Comisia Europeană vor aduce sume de bani în bugetul de stat în perioada 20-21 decembrie. În ceea ce privește sumele suspendate, un răspuns final este așteptat în luna martie a anului viitor. Mihai Ghigiu a estimat că România ar putea pierde aproximativ 30% din alocarea totală a PNRR, subliniind totodată optimismul său privind recuperarea majorității banilor în zonele unde România este penalizată.
Ce urmează după finalizarea PNRR
După încheierea perioadei PNRR, România se va baza pe fondurile de coeziune pentru finanțarea investițiilor. „Pentru la anul avem fondurile de coeziune. Și aici suntem la un procent, nu e extraordinar, nu e foarte rău, dar nu e un procent extraordinar de absorbție”, a declarat Ghigiu. La finalul anului curent, rata de absorbție pentru fondurile gestionate direct de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să ajungă la aproximativ 40%, în timp ce în cazul celor opt Agenții de Dezvoltare Regională (ADR), procentul este mai mic.
Sursa: stiripesurse.ro

