Georgia Tann și rețeaua celor 5.000 de copii vânduți în SUA

Data:

Georgia Tann copii vânduți ilegal este subiectul unui scandal istoric care a ieșit la iveală în septembrie 1950, când guvernatorul statului Tennessee, Gordon Browning, a ordonat o anchetă oficială la asociația „Tennessee Children’s Home Society”. Verificările declanșate în urma numeroaselor plângeri legate de copii dispăruți au scos la iveală o rețea prin care peste 5.000 de copii au fost vânduți familiilor bogate și starurilor de la Hollywood, sub masca adopțiilor oficiale, pe parcursul a aproape trei decenii.

Cum a apărut moda adopțiilor în rândul bogătașilor americani?

În anii 1920–1930, în perioada de efervescență economică de după Primul Război Mondial, adopția a devenit o practică apreciată în rândul elitelor din Statele Unite. Vedete de la Hollywood precum Joan Crawford, Mary Pickford, Gracie Allen și Al Jolson au adoptat copii și au vorbit deschis despre acest lucru în presă. În paralel, unele femei înstărite alegeau adopția pentru a evita riscurile medicale ale nașterii sau pentru a nu-și întrerupe cariera și viața socială. Cererea mare de copii sănătoși a dus la apariția unor agenții private de adopție, dar și la dezvoltarea unei piețe ilegale.

Cine a fost Georgia Tann și cum funcționa rețeaua?

Georgia Tann s-a născut în 1891 în Philadelphia, Mississippi, fiind fiica unui judecător. După ce a urmat cursuri de asistență socială și drept, s-a implicat în plasarea copiilor abandonați. În anul 1922, aceasta a atras în mașina sa un copil de doi ani din Mississippi, fiind obligată ulterior să părăsească statul la presiunea populației. Prin intermediul tatălui său, s-a angajat la „Societatea pentru Copiii din Tennessee” din orașul Memphis, devenind ulterior președinta organizației.

Din această poziție, Georgia Tann a organizat o rețea de trafic de copii. O parte din copii erau preluați din familii nevoiașe, iar alții erau furați din maternități de la mame tinere sau epuizate, care erau convinse să semneze acte de adopție prezentate drept formalități administrative. Referitor la activitatea ei, Bisantz Raymond menționează în lucrarea „The Baby Thief” că Georgia Tann

„și-a dezvoltat atât afacerea, cât și instituția adopției, făcând ceva fără precedent: transformând copiii fără adăpost în ființe acceptabile, chiar irezistibile, pentru cuplurile care nu puteau avea copii”

.

Care au fost consecințele anchetei din 1950?

Ancheta ordonată în 1950 a arătat că peste 5.000 de copii au fost traficați cu protecția unor autorități și persoane influente. De asemenea, Jordan Friedman menționează într-un articol publicat în „Smithsonian Magazine” că în primele decenii ale secolului al XX-lea mulți copii abandonați ajungeau în instituții neautorizate cunoscute drept „ferme de bebeluși”, unde erau vânduți pentru profit sau mureau din cauza neglijenței.

De ce este important acest caz istoric?

Dezvelirea afacerii conduse de Georgia Tann a expus exploatarea mamelor din medii defavorizate și lipsa de reglementare din sistemul de protecție a copilului din acea epocă. Cazul a rămas în istoria Statelor Unite drept unul dintre cele mai grave exemple de trafic de persoane desfășurat sub acoperirea unei instituții de asistență socială.

Urmărește RO24TV pe WhatsApp

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie

Abonare newsletter

Cele mai citite

Ultimele știri
ȘTIRI

Alina Apostol: Ministerul Justiției continuă demersurile în China

Ministerul Justiției a cerut o videoconferință cu autoritățile din China pentru transferul Alinei Apostol, românca închisă din 2017 la Fuzhou.

Justiția americană anulează restricțiile pentru vizele străinilor

Un judecător american a anulat restricțiile impuse de administrația Trump privind vizele pentru studenți, cercetători și jurnaliști străini.

Proiect de lege privind despăgubirile pentru atacurile urșilor

Senatul a adoptat un proiect de lege care reglementează despăgubirile pentru atacurile urșilor și dezincriminează autoapărarea.

Traian Băsescu cere reforma administrativă de la nivel central

Traian Băsescu avertizează că reforma administrativă trebuie făcută de sus în jos, prin decizie guvernamentală, propunând modelul cu 8 plus 2 regiuni.