Forțele Uniunii Europene au interceptat în Marea Mediterană un petrolier suspectat că face parte din flota fantomă a Rusiei, o rețea utilizată de Moscova pentru a eluda sancțiunile occidentale impuse exporturilor sale de țiței. Operațiunea, desfășurată vineri, a scos la iveală nereguli grave privind documentele de identificare ale navei, confirmând temerile oficialilor europeni cu privire la tacticile folosite pentru a menține fluxul de venituri din energie în ciuda restricțiilor internaționale.
Ce s-a întâmplat în Marea Mediterană?
Militarii implicați în operațiunea „Irini” au efectuat abordajul asupra petrolierului, identificat sub numele de MV Midag, chiar în apele Mediteranei. Potrivit declarațiilor făcute de Kaja Kallas, șefa diplomației europene, verificările amănunțite desfășurate la bordul navei au confirmat că aceasta naviga sub pavilion fals. Oficialul european a făcut publică această acțiune prin intermediul rețelelor sociale, distribuind totodată imagini care surprind intervenția forțelor navale ale UE.
De ce este vizată flota fantomă a Rusiei?
Moscova recurge la o „flotă fantomă” formată din numeroase petroliere pentru a continua exporturile de petrol în ciuda sancțiunilor impuse de statele occidentale. Strategia implică utilizarea unor structuri complexe de proprietate, înregistrarea navelor sub pavilioane de conveniență și alte metode opace prin care este ascunsă originea reală a încărcăturilor. „UE va continua să perturbe activitatea flotei fantomă a Rusiei pe mare și prin mijloace diplomatice”, a transmis Kaja Kallas, subliniind determinarea blocului comunitar de a opri aceste practici.
Ce măsuri pregătește Uniunea Europeană?
Acțiunea de vineri precede un moment important pe agenda europeană. Kaja Kallas a precizat că miniștrii de externe ai statelor membre urmau să aprobe luni un nou pachet de sancțiuni. Aceste măsuri punitive vizează direct „băncile, cumpărătorii și companiile care susțin flota fantomă”, încercând să blocheze verigile logistice care permit funcționarea acestei rețele ilegale.
Contextul operațiunii „Irini”
Operațiunea „Irini” nu este la prima acțiune de acest gen. În cursul lunii august, forțele europene au inspectat petrolierul MV Sun, iar la începutul lunii noiembrie a fost vizată nava MV Toa Payoh, ambele fiind verificate pentru suspiciuni similare legate de pavilionul sub care operau. Lansată în martie 2020, misiunea a avut inițial scopul de a monitoriza embargoul ONU asupra armelor impus Libiei. Ulterior, mandatul acesteia a fost extins, incluzând responsabilități pentru limitarea activității flotei fantomă a Rusiei, Marea Mediterană fiind considerată o zonă critică de tranzit. În octombrie, mandatul operațiunii a fost prelungit oficial până la data de 31 martie 2029, consolidând rolul acesteia în protejarea intereselor Uniunii Europene și menținerea stabilității în regiune.

