Dacă ai 16 ani și ai nevoie de psiholog la școală, obținerea sprijinului depinde în prezent de consimțământul familiei, după ce Senatul a respins un proiect de lege care le-ar fi permis minorilor să solicite consiliere fără acordul părinților. Ministrul Educației, Sorin Costreie, a criticat luni, 9 noiembrie, această decizie în cadrul unui eveniment dedicat combaterii violenței împotriva copiilor, subliniind dificultățile cu care se confruntă elevii vulnerabili.
Ce s-a întâmplat în Senat?
Proiectul de lege a fost respins de Senat pe 28 octombrie. Inițiativa legislativă le-ar fi permis adolescenților cu vârsta de peste 16 ani să beneficieze de consiliere școlară fără a mai avea nevoie de acordul scris al reprezentanților legali.
În prezent, consilierea psihopedagogică individuală în unitățile de învățământ necesită acordul scris al părinților, cu excepția situațiilor de criză, precum intenția de suicid sau cazurile grave de violență și bullying. Referindu-se la această situație, ministrul Sorin Costreie a declarat:
„În unele cazuri, scuzați-mă, dar chiar părinții sunt problema.”
Demnitarul a atras atenția și asupra stigmatizării elevilor care apelează la consilierul școlar, exprimându-și speranța că legislația va fi modificată.
De ce este blocat accesul minorilor la consiliere?
Problema acordului parental devine critică atunci când suferința copilului provine chiar din mediul familial. Într-o declarație pentru publicația „Adevărul”, Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian, a explicat contextul în care mulți minori se află în imposibilitatea de a cere ajutor:
„Nu toți copiii sau adolescenții pot cere sprijin emoțional în familie. Uneori, tocmai familia este locul în care se produce suferința copilului. Un adolescent care trăiește într-un mediu abuziv, este umilit, controlat excesiv, amenințat sau expus violenței nu va putea întotdeauna să le ceară părinților acordul pentru a merge la psiholog. Se poate teme chiar de consecințele unei astfel de solicitări.”
Specialista arată că refuzul nu vine doar din partea părinților abuzivi, ci și a celor care minimizează problemele emoționale, se tem de stigmatizare sau consideră că dificultățile vor dispărea de la sine. De asemenea, unii adulți solicită ajutor doar când apar manifestări severe, precum agresivitatea, consumul de substanțe, autovătămarea sau comportamentele suicidare, ignorând semne timpurii precum izolarea, anxietatea sau tristețea.
Câți consilieri școlari există în România?
Accesul la asistență psihologică este îngreunat și de lipsa de personal din sistemul de învățământ. Potrivit datelor furnizate de Gabriela Răileanu, în România există aproximativ 3.500 de consilieri școlari, ceea ce înseamnă că unui singur specialist îi revin, în medie, peste 750 de elevi.
Din cauza acestei aglomerări și a barierelor legale, un adolescent care nu se află într-o situație de criză iminentă și nu poate obține semnătura părinților rămâne fără sprijin. În afara mediului școlar, familiile se confruntă cu alte dificultăți, cum ar fi costurile ridicate ale ședințelor private, disponibilitatea redusă a serviciilor gratuite și timpul lung de așteptare.
Ce urmează pentru această inițiativă legislativă?
Deși inițiativa a fost respinsă de Senat, procesul legislativ continuă. Proiectul urmează să fie analizat și dezbătut în Camera Deputaților, instituție care deține votul decisiv în acest caz.

