Statele Unite ale Americii și-au revizuit planurile privind reducerea contingentului militar din Europa, intenționând să retragă maximum 5.000 de soldați în loc de 25.000, conform datelor publicate de Bloomberg. Militarii care inițial trebuiau readuși în țară urmează să fie transferați pe flancul estic al NATO. În acest context, România este una dintre țările care au declarat, prin vocea președintelui, că este pregătită să preia o parte din cheltuielile generate de staționarea trupelor americane pe teritoriul național.
Motivele schimbării strategice de la Washington
Potrivit publicației Bloomberg, decizia de reevaluare a fost influențată de creșterea cheltuielilor pentru apărare efectuate de aliații din cadrul NATO. Un alt factor determinant îl constituie conflictul cu Iranul, operațiunile din Orientul Mijlociu necesitând utilizarea bazelor europene și a spațiului aerian al aliaților.
Reducerea efectivelor va viza în primul rând Germania, statul care găzduiește cel mai numeros contingent american de pe continent. Decizia finală privind noua dislocare îi aparține președintelui SUA, Donald Trump, urmând ca secretarul Apărării, Pete Hegseth, să îi prezinte recomandările oficiale la 1 decembrie. Referitor la aceste mutări, reprezentantul special al SUA pe lângă NATO, Matt Whitaker, a precizat: „Avem aici multe forțe și mijloace, care se află exact acolo unde avem nevoie de ele. Nu mă aștept la nimic de amploare”.
Limita legală privind efectivele din Europa
În luna septembrie, surse citate de NBC News relatau că administrația americană lua în calcul retragerea a până la 25.000 de militari din țări precum Germania, Italia și Spania. O astfel de măsură ar fi marcat cea mai semnificativă reducere a prezenței militare americane în Europa de la finalul Războiului Rece.
În prezent, pe continent sunt desfășurați aproximativ 80.000 de soldați americani. Un act normativ adoptat anul trecut de Congresul SUA interzice Pentagonului să reducă efectivele din regiune sub pragul de 76.000 de persoane, să renunțe la baze militare sau să retragă loturi mari de echipamente fără consultarea prealabilă a aliaților și fără o evaluare detaliată a consecințelor.
Discuțiile de la București și rolul României
La începutul lunii noiembrie, președintele Nicușor Dan l-a primit la Palatul Cotroceni pe Elbridge Colby, subsecretar pentru Politica de Apărare al Statelor Unite ale Americii. Șeful statului a subliniat că România se confruntă cu amenințări hibride și că Marea Neagră reprezintă „una dintre cele mai periculoase și instabile regiuni maritime”, punctând importanța strategică a unei prezențe americane mai puternice.
Surse de la Cotroceni au precizat pentru Digi24 că partea română și-a exprimat disponibilitatea de a suporta o parte din cheltuielile necesare staționării trupelor SUA pentru a menține o prezență semnificativă în țară. Totodată, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat într-un interviu pentru Fox News că România a restricționat zborurile comerciale din București pentru a facilita operațiunile militare ale SUA în conflictul cu Iranul.

