Analiza scenariilor de pace discutate la Abu Dhabi
Negocierile desfășurate recent la Abu Dhabi privind un eventual acord de pace în Ucraina au scos la iveală doleanțe ale Federației Ruse care vizează izolarea strategică a Kievului și obținerea unor concesii teritoriale majore. Potrivit generalului în retragere Virgil Bălăceanu, aceste propuneri urmăresc excluderea Ucrainei din orice aranjament de securitate colectivă, reprezentând o amenințare directă la adresa stabilității regionale.
Într-o analiză realizată vineri, 13 noiembrie, fostul militar a explicat că strategia Kremlinului nu se limitează doar la frontul militar, ci vizează impunerea unor angajamente politice care să împiedice statele NATO să ofere sprijin Ucrainei în cazul unei viitoare agresiuni. „Sunt interesante aceste scenarii, pentru că se vorbește inclusiv de o alianță defensivă sau de acorduri de asigurare reciprocă. Se vorbește, fără doar și poate, de acorduri politice, angajamente politice care să nu permită sprijinul unui stat agresor. Iar pe de altă parte, acel punct care a fost foarte dezbătut, de acorduri bilaterale, deci în mod individual, cu statele NATO, privind neagresiunea”, a declarat Virgil Bălăceanu pentru Digi24.
Riscuri la gurile Dunării și în Transnistria
Un punct critic al analizei vizează pretențiile teritoriale ale Moscovei, care dorește controlul total asupra regiunilor Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson fără a mai purta confruntări militare. Generalul Bălăceanu avertizează că o eventuală cedare a malului drept al Hersonului ar reprezenta un pericol iminent pentru România.
- Cap de pod strategic: Cedarea teritoriilor ar facilita forțelor ruse crearea unui punct de sprijin pentru o nouă etapă a conflictului.
- Deschidere către Odesa: Această manevră ar permite o accesibilitate sporită către axa Mikolaiv–Odesa, gurile Dunării și, implicit, către regiunea transnistreană.
„Va trebui noi, România, să fim foarte atenți. Asta ar însemna să fie cedat Federației Ruse și partea de Herson de pe malul drept. Deci s-ar crea un cap de pod pentru un al doilea război de care vorbeam și o deschidere mult mai ușoară către axa operativă Mikolaiv-Odesa, gurile Dunării, Transnistria”, a punctat Bălăceanu.
Cereri privind retragerea NATO de la granițele estice
Pe lângă demilitarizarea Ucrainei, Rusia solicită ca aceasta să nu participe la nicio structură de apărare a Uniunii Europene, chiar dacă ar accepta aderarea la blocul comunitar. Mai mult, Kremlinul vizează retragerea prezenței NATO din statele flancului estic.
„Dar se spune de către Federația Rusă: suntem de acord ca Ucraina să devină membru al Uniunii Europene, cu condiția să nu participe la aranjamentele de apărare ale Uniunii Europene. Este iarăși un pas spre demilitarizare. Mai mult decât atât, se cere, direct sau indirect, ca NATO să nu mai fie prezent pe granița de est”, a mai subliniat generalul.
În final, Virgil Bălăceanu a remarcat că aceste pretenții sunt greu de realizat în actualul context geopolitic, având în vedere că prezența NATO în țări precum Polonia și România a fost un efect direct al agresiunii ruse, iar state precum Finlanda au luat deja măsuri ferme pentru a-și întări capacitățile de apărare.
Sursa: www.gandul.ro
Adaugă la Agregator.ro
