Riscurile inteligenței artificiale în aplicațiile de dating
Pe măsură ce utilizarea aplicațiilor de dating crește, riscurile de a deveni victima unor escrocherii sofisticate se intensifică. Potrivit datelor furnizate de compania de analiză Sensor Tower, în decembrie 2025, Tinder număra aproximativ 124.000 de utilizatori activi săptămânal în România, în timp ce Bumble și Boo înregistrau 53.000, respectiv 44.000 de utilizatori. Această popularitate a atras atenția infractorilor, care utilizează inteligența artificială (AI) pentru a crea identități false extrem de convingătoare.
Anca Isac, expert comunicare în cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), a declarat pentru „Adevărul” că tehnologia a simplificat procesul de creare a unor identități fictive: „Dezvoltarea inteligenței artificiale a simplificat semnificativ acest proces, oferind posibilitatea atacatorilor cibernetici de a genera fotografii realiste ale unor persoane fictive, de a clona vocea și chiar modificarea în timp real a înfățișării în timpul apelurilor video”.
În octombrie 2026, INTERPOL a lansat o campanie globală de avertizare asupra pericolelor reprezentate de deepfake-uri, tehnologie folosită tot mai des în fraude romantice, furt de identitate și șantaj. Specialiștii avertizează că nici măcar apelurile video nu mai reprezintă o garanție a autenticității, deoarece AI-ul poate manipula imaginea și sunetul în timp real.
Tactici de manipulare emoțională
Escrocii investesc timp pentru a câștiga încrederea victimelor, folosind tehnici precum „love bombing” (declarații intense de iubire de la început) și „mirroring” (adaptarea opiniilor după cele ale victimei). Psihologul Olga Ghițac explică pentru „Adevărul” că aceste metode creează rapid o falsă senzație de intimitate: „În mediul online, această familiaritate poate fi construită artificial. Cineva care ne ascultă, ne validează și ne spune exact ceea ce avem nevoie să auzim poate activa foarte repede sentimentul că suntem înțeleși și acceptați”.
Specialista subliniază că o relație sănătoasă necesită timp și cunoaștere reală, iar viteza neobișnuită cu care evoluează o conexiune online ar trebui să ridice semne de întrebare. Odată ce încrederea este stabilită, infractorii solicită sume de bani sub diverse pretexte, de la urgențe medicale la investiții false în criptomonede.
Impactul financiar și pașii de urmat
Consecințele acestor fraude sunt severe, atât la nivel financiar, cât și emoțional. FBI a raportat că, în 2025, pierderile provocate de astfel de înșelătorii în regiunea San Antonio au depășit 28 de milioane de dolari, dublu față de anul precedent. În România, datele DNSC indică 3.937 de fraude și tentative de fraudă online raportate în 2025, numărul acestora ajungând la 2.569 de la începutul anului 2026.
În cazul în care există suspiciuni de fraudă, specialiștii recomandă:
- Întreruperea imediată a legăturii cu persoana suspectă și păstrarea dovezilor (mesaje, capturi de ecran).
- Contactarea băncii în cazul în care au fost efectuate transferuri financiare.
- Schimbarea parolelor și activarea autentificării în doi pași.
- Raportarea incidentelor către Poliția Română sau către DNSC (la numărul 1911 sau pe platforma pnrisc.dnsc.ro).
„Nu este vorba despre a învăța să nu mai avem încredere în oameni, ci despre a învăța să avem încredere fără să renunțăm la discernământ”, a concluzionat Olga Ghițac.
Sursa: adevarul.ro

