România s-ar putea confrunta în anul 2027 cu un nou val de măsuri de austeritate, care riscă să fie mai dificile decât cele implementate în prezent, pe fondul necesității de a continua reducerea deficitului bugetar și de a pune în aplicare reforme structurale esențiale. Aceasta este concluzia consultantului economic Adrian Negrescu, care avertizează asupra provocărilor economice ce vor marca viitoarea perioadă.
Provocările reformelor structurale și riscul de rating
Potrivit lui Adrian Negrescu, economia românească se află într-un punct critic în care „urmează partea grea, reformele structurale, pe care niciun guvern nu le-a făcut până acum”. Consultantul subliniază că primele luni ale anului viitor vor fi decisive pentru stabilitatea financiară a țării. „În ianuarie, februarie și martie, agențiile de rating vor decide dacă România rămâne în zona de investiții sau ajunge la ‘junk’. O retrogradare ar însemna dobânzi mai mari pentru stat, dar și pentru fiecare român cu un credit în bănci”, a declarat Adrian Negrescu pentru pagina sa de Facebook.
În acest context, acesta a menționat că avertismentul președintelui trebuie tratat cu seriozitate, indicând că 2027 nu va reprezenta o etapă de relaxare, ci un al doilea an de austeritate. „Așa cum am spus și eu, în repetate rânduri, alternativa o reprezintă un acord cu FMI”, a completat Negrescu.
Măsuri posibile pentru reducerea deficitului
Deși Guvernul a susținut că nu vor fi introduse taxe noi în 2027, consultantul economic este sceptic cu privire la posibilitatea de a închide „ecuația” bugetară doar prin tăieri de cheltuieli, în condițiile în care statul trebuie să acopere dobânzi de peste 70 de miliarde de lei și se confruntă cu incertitudini privind fondurile din PNRR. „Cel mai probabil vom avea o combinație: înghețări de salarii și pensii, eliminarea unor facilități fiscale, impozite mai mari și accize majorate. Toate vor fi prezentate drept ‘ajustări’, nu drept taxe noi”, a explicat acesta.
Negrescu a făcut referire și la declarațiile președintelui Nicușor Dan, care a estimat deficitul bugetar pentru 2026 la 150 de miliarde de lei, o cifră care depășește ținta oficială a Ministerului Finanțelor de 130,3 miliarde de lei. „Dacă banii din PNRR nu ajung până la 31 decembrie, deficitul sare automat spre 150 de miliarde. Practic, diferența dintre cele două cifre este diferența dintre un an în care totul merge bine și unul în care Bruxelles-ul întârzie sau taie plata”, a punctat consultantul.
Impactul dobânzilor asupra bugetului
O problemă majoră identificată de Adrian Negrescu este creșterea accelerată a cheltuielilor cu dobânzile. Deși execuția bugetară la nouă luni arată un deficit de 78,3 miliarde de lei, în scădere față de anul trecut, structura acestuia este îngrijorătoare. „În doar nouă luni am plătit peste 50 de miliarde de lei dobânzi, cu aproape 11 miliarde mai mult decât anul trecut. Doar în trimestrul al treilea, dobânzile au crescut cu 44%. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din efortul de austeritate nu reduce deficitul, ci doar plătește costul datoriilor vechi”, a concluzionat Negrescu.
Sursa: zcj.ro
Adaugă la Agregator.ro
