Guvernul Austriei a anunțat o reformă majoră a legislației privind spionajul, prin care intenționează să dubleze pedepsele maxime pentru anumite infracțiuni și să extindă incriminarea activităților desfășurate în beneficiul serviciilor secrete străine. Măsurile vin în contextul în care autoritățile de la Viena avertizează asupra intensificării operațiunilor de spionaj, vizând consolidarea securității într-un stat care găzduiește numeroase organizații internaționale.
Reforma legislației penale
Guvernul de coaliție condus de cancelarul Christian Stocker a aprobat miercuri, 11 noiembrie 2026, modificări legislative menite să combată reputația Vienei de „capitală a spionajului”. Potrivit legislației actuale, activitățile de spionaj desfășurate în detrimentul Austriei sunt pedepsite cu până la cinci ani de închisoare. Noua reglementare propune dublarea acestei limite la zece ani și extinderea protecției penale asupra instituțiilor Uniunii Europene și a organizațiilor internaționale prezente pe teritoriul austriac.
Ministrul austriac de externe, Beate Meinl-Reisinger, a declarat că autoritățile nu mai pot ignora aceste amenințări. „Spionajul reprezintă o amenințare reală la adresa securității noastre și a reputației noastre de capitală a dialogului, de sediu al ONU și al peste 40 de organizații internaționale”, a afirmat oficialul. De asemenea, ministrul de interne, Gerhard Karner, a precizat că reforma vizează și combaterea amenințărilor hibride, a atacurilor cibernetice și a acțiunilor împotriva infrastructurii critice.
Viena, punct strategic pentru servicii secrete
Reputația Austriei ca centru de spionaj are rădăcini istorice, fiind consolidată în timpul Războiului Rece și ulterior prin statutul de neutralitate. În prezent, Austria a luat măsuri concrete împotriva diplomaților străini implicați în activități ilegale. Conform Reuters, în octombrie 2026 au fost expulzați patru diplomați ruși, numărul total al celor expulzați din 2020 ajungând la 18. Începând cu martie 2025, autoritățile austriece au refuzat acordarea vizelor în 63 de cazuri și au expulzat alți opt diplomați ruși.
Un caz relevant pentru vulnerabilitățile sistemului de contrainformații a fost condamnarea, în mai 2026, a fostului ofițer Egisto Ott la patru ani și o lună de închisoare pentru spionaj în favoarea Rusiei, acesta fiind implicat în transmiterea de informații din baze de date oficiale.
Legăturile unor politicieni români cu Viena
Capitala Austriei figurează în biografia mai multor politicieni români. Călin Georgescu a locuit în Austria între 2011 și 2021, deținând proprietăți imobiliare și funcții în organizații asociate Clubului de la Roma. George Simion a efectuat vizite politice la Viena, inclusiv una în mai 2025, pe care a descris-o ca fiind parte a strategiei sale electorale, respingând speculațiile privind legături cu servicii secrete. De asemenea, europarlamentarul Vlad Voiculescu și-a desfășurat o parte semnificativă a carierei în sistemul bancar austriac, în timp ce Nicu Ștefănuță a urmat studii academice la Academia Diplomatică din Viena.
„Nu mai întoarcem privirea”, a declarat ministrul austriac de externe, Beate Meinl-Reisinger, referitor la necesitatea combaterii activităților de spionaj pe teritoriul Austriei.
Sursa: www.stiripesurse.ro
Adaugă la Agregator.ro
