Reorganizare administrativă majoră în sistemul judiciar românesc
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat inițierea unui proiect de lege care vizează o reformă amplă a organizării administrative în sistemul judiciar din România. Măsura, elaborată în colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), prevede reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii din întreaga țară, cu excepția celor din municipiul București. Conform acestui proiect, care a fost deja trimis în procesul de avizare, numărul unităților de parchet se va reduce semnificativ, de la 175 la 41.
Această inițiativă vizează optimizarea structurilor existente, astfel încât în fiecare județ să funcționeze un singur parchet. Sediul principal va fi stabilit în reședința de județ, în timp ce în celelalte localități unde există judecătorii se vor menține sedii secundare permanente pentru a asigura continuitatea activității.
Beneficii pentru personal și eficiența actului de justiție
Potrivit ministrului Radu Marinescu, reforma aduce o serie de avantaje organizaționale și operaționale. Una dintre principalele probleme identificate este reticența procurorilor tineri de a activa în parchete mici, situate la distanță de orașele mari. Prin centralizarea sediilor în reședințele de județ, locurile devin mai atractive, facilitând recrutarea și stabilitatea personalului. De asemenea, noua structură permite o gestionare mai eficientă a funcțiilor de conducere. Un exemplu oferit în documentație vizează județul Prahova, unde numărul funcțiilor de conducere se va reduce de la 7 la 4.
În ceea ce privește activitatea propriu-zisă, reforma urmărește echilibrarea volumului de lucru. În prezent, există disparități majore între parchetele locale, iar prin unificarea acestora, cauzele tuturor judecătoriilor dintr-un județ vor forma volumul total al parchetului unic. Această schimbare va permite o mobilitate mai mare a personalului și o mai bună specializare a procurorilor, ceea ce va duce la soluții mai solide în instanță și o practică mai unitară. De asemenea, parchetele de pe lângă tribunale vor fi degrevate de activitățile administrative ale parchetelor mici, putându-se concentra pe cauze complexe.
Impactul bugetar și rezolvarea deficiențelor sistemice
Proiectul de lege vizează și o economie substanțială la bugetul de stat, estimată la 73.858.656 lei pe an. Această sumă rezultă din desființarea a 134 de posturi de prim-procuror și a 134 de posturi de grefier-șef. Economia lunară este calculată la 6.154.888 lei. Totodată, se vor reduce costurile aferente delegărilor de procurori, o practică necesară în prezent pentru a suplini lipsa de personal din unitățile mici.
Radu Marinescu a subliniat că măsura rezolvă probleme cronice ale sistemului: „Din 175 de parchete de pe lângă judecătorii, 108 au cel mult 5 posturi de procuror. În 2018–2026, 12 parchete au funcționat fără niciun procuror”. În plus, s-au înregistrat situații în care funcțiile de conducere au rămas vacante timp de peste șase ani, iar diferențele de încărcare cu dosare între parchete au ajuns până la raportul de 9 la 1, cum a fost cazul Parchetului de pe lângă Judecătoria Orșova față de cel din Iași în anul 2025.
Sursa: www.stiripesurse.ro
Adaugă la Agregator.ro
