Riscuri cibernetice pentru aparatura electrocasnică
Juhan Lepassaar, șeful Agenției Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), a lansat un avertisment ferm cu privire la evoluția amenințărilor digitale în Europa. În urma unor atacuri recente care au vizat sistemele de refrigerare ale supermarketurilor din 12 țări europene în lunile octombrie și noiembrie 2026, oficialul a subliniat că riscurile se extind acum către dispozitivele conectate la internet din casele oamenilor. Franța a fost identificată drept cea mai afectată țară în acest val de atacuri.
„Astăzi au fost frigidere, mâine ar putea fi routere, poimâine ar putea fi electrocasnice și așa mai departe. Toate incidentele pot fi evitate, însă securitatea cibernetică nu este ieftină. Întrebarea este: suntem pregătiți să investim pentru a realiza acest lucru?”, a declarat Lepassaar, subliniind necesitatea ca securitatea să nu fie tratată drept o preocupare secundară.
Rolul inteligenței artificiale și presiunea asupra companiilor
Raportul ENISA evidențiază rolul dual al inteligenței artificiale (IA), descrisă drept un „multiplicator de forță”. Pe de o parte, tehnologia ajută companiile să identifice vulnerabilitățile mai rapid, însă, pe de altă parte, este utilizată de hackeri pentru campanii de phishing sofisticate, incluzând mesaje, fișiere audio sau videoclipuri de tip deepfake. Totodată, timpul de reacție al infractorilor cibernetici a scăzut drastic, atacurile fiind lansate aproape instantaneu după descoperirea unei vulnerabilități software.
Motivațiile atacurilor și cadrul legislativ european
Conform datelor ENISA, peisajul amenințărilor este diversificat:
- Motivații ideologice: 57,3% dintre atacurile din 2025 au fost legate de evenimente geopolitice, precum războiul din Ucraina sau conflictele din Orientul Mijlociu.
- Motivații financiare: 29,3% dintre atacuri au vizat profitul, utilizând în principal tactici de tip ransomware.
- Spionaj și hacktivism: S-au remarcat atacuri complexe pentru furtul de proprietate intelectuală, alături de operațiuni de tip denial-of-service (DDoS) derulate de hacktiviști.
Pentru a contracara aceste riscuri, Uniunea Europeană a adoptat măsuri legislative precum Directiva NIS2, Legea privind reziliența cibernetică și Legea privind solidaritatea cibernetică. Acestea vizează protecția infrastructurilor critice și crearea unui sistem european de alertă.
Deficitul de experți în securitate
Un obstacol major în calea securizării spațiului digital european rămâne lipsa forței de muncă calificate. Potrivit studiului NIS Investment din 2025, 45% dintre organizații se confruntă cu dificultăți în recrutarea experților în securitate cibernetică. ENISA avertizează că acest deficit reprezintă un risc sistemic și solicită statelor membre investiții majore în formarea și păstrarea talentelor în domeniu, având în vedere că atacurile recente, inclusiv cele asupra băncilor de sânge și a site-urilor guvernamentale, demonstrează vulnerabilități critice în infrastructura actuală.
Sursa: www.libertatea.ro
Adaugă la Agregator.ro
