În contextul intensificării incidentelor în Marea Neagră, unde nu mai puțin de opt nave comerciale au fost lovite în apropierea coastelor românești și bulgărești în ultimele trei săptămâni, securitatea infrastructurii energetice critice devine o temă centrală. Generalul Virgil Bălăceanu a analizat vulnerabilitatea platformei Neptun Deep în fața atacurilor cu drone, subliniind atât rezistența structurală a obiectivului, cât și lacunele actuale în ceea ce privește organizarea apărării.
Rezistența structurală a platformei Neptun Deep
Potrivit generalului Bălăceanu, o singură dronă aeriană nu ar putea distruge o structură de dimensiunile Neptun Deep. „Sigur că prima întrebare este dacă o dronă cu 30-50 kg aeriană produce un dezastru unei platforme de 16.500 de tone. Deci produce, da, unele daune, mai ales din punct de vedere moral și sigur că pune în pericol siguranța celor care lucrează deocamdată pe platformă”, a declarat acesta. Specialistul a explicat că platforma este o masă solidă, construită să reziste la condiții meteo extreme, însă vulnerabilitatea tehnică ar putea apărea în momentul exploatării automate, când ar putea fi vizate puncte esențiale ale infrastructurii.
Lipsa unei comenzi unice
Una dintre cele mai mari probleme identificate de generalul Bălăceanu este fragmentarea responsabilităților între diverși actori. În prezent, nu există un comandant unic pentru situații de criză, competențele fiind împărțite între beneficiarii privați (OMV și Romgaz), Autoritatea Navală Română, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării. „Nu avem un coordonator principal, un comandant al misiunii de apărare când apar amenințări de tip militar”, a explicat generalul, subliniind necesitatea unei reglementări legislative urgente care să clarifice ierarhia și integrarea instituțiilor implicate.
Capabilități tehnice și întârzieri în dotare
Deși România dispune de mijloace de foc, provocarea majoră constă în detecția țintelor cu amprentă radar scăzută, precum dronele maritime, care sunt adesea ecranate de valuri. Generalul Bălăceanu a atras atenția asupra întârzierilor în implementarea programelor de înzestrare. „Programul SAFE mai are încă șase programe de semnat. Din aceste șase programe, cinci țin de apărarea aeriană și antidronă și nu au fost semnate”, a precizat acesta. În lipsa semnării unor contracte precum cel pentru sistemul Millennium, care ar permite instalarea unor mijloace eficiente de combatere pe navele de luptă, țara riscă să rămână cu dotări insuficiente până în 2030.
Sursa: adevarul.ro
Adaugă la Agregator.ro
