O solicitare de despăgubiri după achitare
Ionuț Florentin Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica, a inițiat o acțiune juridică împotriva statului român, solicitând plata unor daune în valoare de peste 2,3 milioane de lei, sumă echivalentă cu aproximativ 437.000 de euro. Demersul survine după ce acesta a fost achitat definitiv în Dosarul ANRP 1, atât în 2019, cât și în 2022, decizia fiind motivată de dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu. Mihăilescu susține că întreaga experiență judiciară i-a afectat viața personală, descriind situația ca fiind una în care a fost smuls din mediul familial și stigmatizat de către societate.
Condițiile de detenție și argumentele reclamantului
În susținerea cererii sale, fostul consilier a reclamat condițiile precare din perioada în care a fost privat de libertate, între 29 ianuarie și 21 aprilie 2015. Acesta a adus în atenția instanței mai multe aspecte negative, printre care calitatea necorespunzătoare a hranei, apa considerată doar „aparent potabilă”, precum și lipsa intimității în momentele esențiale, cum ar fi utilizarea toaletei sau efectuarea dușului în fața altor persoane. Mihăilescu a mai menționat disconfortul creat de prezența fumătorilor în celulă, subliniind suferința emoțională și socială cauzată de detenție.
Istoricul procesual și stadiul actual al dosarului
Bătălia juridică a lui Ionuț Mihăilescu durează de mai bine de trei ani. Deși a obținut inițial daune pe fond la Tribunalul București pe 30 aprilie 2024 și ulterior la Curtea de Apel București pe 2 iulie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis trimiterea cauzei spre rejudecare. În acest moment, dosarul se află din nou pe rolul Curții de Apel București, următorul termen de judecată fiind stabilit pentru data de 11 ianuarie 2027. Comparativ, fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a introdus o acțiune similară pentru peste 1 milion de euro, însă cererea sa a fost respinsă definitiv la data de 5 februarie 2025.
Demersuri administrative pentru clarificarea situației
Instanța a întreprins demersuri oficiale pentru a verifica veridicitatea plângerilor formulate de reclamant. Printr-o adresă emisă pe 12 octombrie 2026, Poliția Capitalei a fost solicitată să furnizeze detalii tehnice și logistice despre perioada petrecută de Mihăilescu în arestul preventiv. Printre informațiile solicitate se numără:
- Suprafața camerelor și numărul de persoane cazate în acea perioadă.
- Accesul la utilități precum apă caldă, căldură și lumină naturală.
- Condițiile de igienă: dezinsecția, deratizarea și starea grupurilor sanitare.
- Programul de plimbare zilnică, activitățile permise și frecvența ședințelor cu psihologul.
- Regimul alimentar și separarea deținuților fumători de cei nefumători.
De asemenea, DNA trebuie să prezinte date despre ridicarea sechestrelor, iar Avocatul Poporului a fost somat să transmită rapoartele de vizită efectuate în 2015 la Centrele de Arestare Preventivă nr. 1 și nr. 2 din București.
Contextul juridic și calculul daunelor
Conform Hotărârii nr. 528/2024 a Tribunalului București, solicitarea lui Mihăilescu include cheltuieli cu avocații, valoarea pachetelor primite în arest, salariile nerealizate și o sumă suplimentară reprezentând „prețul suferinței”. Deși a cerut peste 2,3 milioane de lei, instanța i-a acordat inițial doar 15.000 de euro daune morale și 27.665 de lei daune materiale. Istoricul penal al celor doi este complex: Alina Bica a fost condamnată în 2019 la 4 ani de închisoare pentru favorizarea lui Ovidiu Tender, dosar în care Mihăilescu a fost achitat. Într-un alt dosar privind mita de la Horia Simu, Mihăilescu a primit 1 an și 6 luni cu suspendare după ce și-a retras denunțul inițial împotriva fostei șefe DIICOT.
Ce urmează
Următoarea etapă procesuală va avea loc pe 11 ianuarie 2027, când instanța va analiza noile probe primite de la Poliția Capitalei, DNA și Avocatul Poporului. Decizia ce va fi pronunțată ulterior va stabili dacă fostul consilier va primi sau nu despăgubirile financiare solicitate pentru perioada de detenție.
Adaugă la Agregator.ro
