Reluarea activității la Cernavodă și prioritizarea infrastructurii critice
Premierul Luca Niculescu a efectuat sâmbătă, 7 noiembrie 2026, o vizită oficială la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, context în care a anunțat că proiectul Bala 2 devine o prioritate națională pentru Guvernul României. Această decizie vine în urma unei crize energetice severe, declanșată de nivelul extrem de scăzut al debitului Dunării, care a forțat oprirea reactoarelor centralei timp de trei luni. În timpul vizitei, la care a participat și ministrul Energiei, Dumitru Chișăliță, s-a confirmat repornirea Unității 1, un pas crucial pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național (SEN).
Situația reactoarelor și impactul asupra SEN
Unitatea 1 a centralei a fost reconectată la rețeaua națională vineri, 6 noiembrie 2026, conform raportărilor transmise către Bursa de Valori București. Procesul de resincronizare a fost realizat cu respectarea strictă a tuturor protocoalelor de siguranță nucleară, fără a exista riscuri pentru populație sau personal. La momentul vizitei premierului, Unitatea 1 funcționa la 50% din capacitatea sa nominală, existând certitudinea tehnică că în decurs de 24 de ore va atinge pragul de 100%.
Importanța Unității 1 este majoră, aceasta contribuind cu aproximativ 8% la producția energetică a țării. Conform datelor furnizate de Transelectrica, sâmbătă dimineața, centrala livra deja 272 MW, reprezentând 5,53% din totalul producției naționale. Repornirea este esențială pentru a reduce presiunea asupra sistemului și pentru a limita importurile de energie, care au devenit necesare și costisitoare în perioada în care centralele au fost indisponibile.
Cauzele blocajului și necesitatea proiectului Bala 2
Dificultățile tehnice au început pe 28 iulie 2026, când Unitatea 1 a fost oprită controlat, fiind urmată de Unitatea 2, care a încetat activitatea pe 13 august 2026. Motivul principal a fost imposibilitatea asigurării apei necesare pentru răcirea reactoarelor din cauza secetei prelungite. Premierul Niculescu a declarat că, deși studiile de predictibilitate nu anticipau un astfel de scenariu pentru următorul secol, realitatea a demonstrat necesitatea unor investiții urgente.
Proiectul Bala 2 este soluția tehnică identificată pentru a garanta securitatea alimentării cu apă. Această investiție nu vizează doar reactoarele actuale, ci și unitățile 3 și 4, aflate în planurile de dezvoltare ale centralei. Guvernul va solicita tuturor instituțiilor implicate o mobilizare maximă pentru implementarea acestui proiect, esențial pentru a preveni blocaje similare în viitor.
Impactul financiar și perspectivele de viitor
Pierderile economice cauzate de această pauză de operare de o sută de zile sunt estimate la aproximativ un miliard de lei. Premierul a subliniat că investiția necesară pentru adâncirea canalului și realizarea infrastructurii Bala 2 se ridică la aproximativ 200 de milioane de euro, o sumă comparabilă cu pierderile suferite în doar trei luni de inactivitate. Aspectele cheie ale situației actuale includ:
- Pierderi economice: Aproximativ un miliard de lei din cauza importurilor de energie la prețuri ridicate.
- Stadiul unităților: Unitatea 1 este în proces de revenire la capacitate maximă, în timp ce repornirea Unității 2 depinde direct de creșterea nivelului Dunării.
- Măsuri urgente: Prioritizarea proiectului Bala 2 și necesitatea unor lucrări constante de dragare a fluviului pentru a menține adâncimea necesară funcționării centralei.
În perioada următoare, autoritățile vor monitoriza evoluția nivelului Dunării pentru a permite repornirea Unității 2. Stabilitatea energetică a României depinde de finalizarea acestor lucrări de infrastructură, care vor asigura independența față de capriciile climatice și vor proteja consumatorii de volatilitatea pieței externe de energie.
Adaugă la Agregator.ro
