În perioada 5–6 noiembrie 2026, la Sinaia, a avut loc seminarul intitulat „Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor”, un eveniment de o importanță majoră pentru piața de profil din România. Această reuniune a facilitat un dialog deschis și direct între reprezentanții Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și oficialii Consiliului Concurenței, având ca scop principal analizarea problemelor sistemice care afectează licitațiile publice, mecanismele de subcontractare, asocierile între companii și regimul ajutoarelor de stat. La discuții au participat personalități cheie, printre care Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, și Cristian Erbașu, președintele FPSC, alături de numeroși lideri din domeniu care au adus în prim-plan realitățile dificile cu care se confruntă operatorii economici în prezent.
Participare extinsă și reprezentare regională
Evenimentul a beneficiat de o prezență solidă din partea filialelor regionale, subliniind interesul crescut al antreprenorilor pentru reglementarea corectă a pieței. Din partea PSC Transilvania au fost prezente Alexandra Stoica, președinta organizației, și Gabriel Silagyi, vicepreședinte și director general al MBS Group. Delegația FPSC a fost completată de personalități marcante ale industriei, precum Cosmin Vîlcu (președinte PSC Sibiu), Georgiana Sult (președinta PSC Prahova), Irinel Gheorghe (vicepreședinte FPSC și CEO Sipex), Daniel Piturlea (vicepreședinte FPSC și proprietar Concelex) și Guido Retter (CEO Retter Group).
Combaterea practicilor anticoncurențiale în achiziții
O parte semnificativă a seminarului a fost dedicată analizării comportamentelor care distorsionează mediul de afaceri, cu accent pe înțelegerile de tip cartel. Experții din cadrul Direcției Carteluri și ai Direcției Industrie și Energie au prezentat studii de caz relevante, ilustrând practici precum stabilirea prealabilă a câștigătorului unei licitații, utilizarea ofertelor de complezență, împărțirea pieței între competitori sau retragerea coordonată din procedurile de achiziție. De asemenea, a fost abordată problema conflictelor de interese și a eligibilității, punându-se sub semnul întrebării participarea simultană la aceeași licitație a unor firme aflate sub controlul unor rude sau afini de gradul I sau II.
Consiliul Concurenței a reafirmat instrumentele prin care monitorizează și sancționează aceste încălcări, incluzând:
- Analiza aprofundată a datelor colectate din achizițiile publice.
- Gestionarea sesizărilor și desfășurarea unor investigații minuțioase.
- Efectuarea de inspecții inopinate la sediile companiilor vizate.
- Aplicarea programului de clemență pentru facilitarea descoperirii cartelurilor.
Sancțiunile pentru astfel de abateri sunt severe, putând atinge pragul de 10% din cifra de afaceri a companiilor, la care se adaugă riscul excluderii definitive din procedurile viitoare de licitație publică.
Dificultăți operaționale și cerințe de calificare
În cadrul dezbaterilor, reprezentanții constructorilor au evidențiat persistența unor obstacole majore care blochează dezvoltarea sectorului. Printre acestea se numără menținerea criteriului „prețului cel mai mic” în evaluarea ofertelor și impactul negativ al volatilității prețurilor la resurse energetice și carburanți. Alexandra Stoica a atras atenția asupra exigențelor de calificare adesea nerealiste: pentru proiecte de infrastructură rutieră sau spitalicească, autoritățile solicită frecvent între 2 și 5 contracte similare, deși numărul real de astfel de obiective finalizate în România în ultimele decenii este extrem de limitat.
De asemenea, s-a discutat despre ineficiența punctajelor suplimentare acordate pentru prelungirea Garanției de Bună Execuție (GBE) de la 5 la 8 sau 10 ani. Această cerință este considerată nefezabilă de către constructori, având în vedere că echipamentele moderne, precum panourile fotovoltaice sau sistemele de climatizare, au o durată de viață garantată de producători de cel mult 10 ani.
În etapa următoare, Federația Patronatelor Societăților din Construcții a anunțat că va menține un dialog constant cu autoritățile de reglementare, militând pentru crearea unui cadru legislativ care să asigure licitații transparente și condiții de concurență loială pentru toți jucătorii din piață.

