Fostul ministru al Muncii, social-democratul Marius Budăi, a lansat critici extrem de dure la adresa fostului premier Ilie Bolojan, acuzându-l pe acesta de gestionarea defectuoasă a dosarului privind Legea integrității. În centrul disputei se află un risc major pentru România de a pierde o sumă considerabilă din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mai exact, este vorba despre un jalon în valoare de 770 de milioane de euro, a cărui îndeplinire este pusă sub semnul întrebării ca urmare a demersurilor întreprinse recent la Bruxelles de către oficialii români.
Contradicții majore în strategia liberală
Marius Budăi a subliniat faptul că situația actuală este marcată de o incoerență politică greu de explicat. Legea integrității a parcurs toate etapele necesare, fiind adoptată de Parlamentul României și validată ulterior de Curtea Constituțională. Mai mult, social-democratul a amintit că acest act normativ a beneficiat de votul și susținerea parlamentarilor PNL, partid aflat sub conducerea lui Ilie Bolojan. Fostul premier a justificat la acel moment votul liberalilor prin necesitatea imperativă de a proteja fondurile europene, pentru a evita orice blocaj în accesarea banilor din PNRR.
Cu toate acestea, realitatea politică recentă a luat o turnură neașteptată. În ciuda faptului că, în luna august a anului curent, Dragoș Pîslaru – ministrul responsabil de PNRR la acea vreme – a oferit asigurări că legea respectă integral condițiile impuse de Comisia Europeană, lucrurile s-au schimbat radical la începutul toamnei. Pe data de 3 septembrie, Ilie Bolojan, însoțit de ministrul de Externe de atunci, Oana Țoiu, a transmis o solicitare oficială către Comisia Europeană prin care cerea o verificare urgentă a aceleiași legi pe care PNL o votase anterior în Parlament.
Riscurile financiare pentru România
Consecințele acestor demersuri contradictorii ar putea fi resimțite direct la nivelul bugetului de stat. Potrivit estimărilor prezentate de Marius Budăi, România riscă o penalizare severă, care s-ar putea situa între 100 și 200 de milioane de euro din suma totală de 770 de milioane aferentă jalonului în cauză. Această perspectivă a fost întărită și de declarațiile ministrului Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, care, pe data de 4 noiembrie, a avertizat public cu privire la probabilitatea ridicată ca țara noastră să fie sancționată, criticând totodată modul în care actualul Guvern a înțeles să gestioneze această situație delicată.
Interesul național versus calculele politice
În mesajul său publicat vineri, 6 noiembrie, pe rețelele de socializare, fostul ministru al Muncii a ținut să sublinieze gravitatea situației, punctând faptul că miza nu este una politică, ci una pur economică pentru întreaga populație. Marius Budăi a fost tranșant: „Nu vorbim despre banii unui partid, ai lui Bolojan sau ai lui Fritz. Sunt banii României! Bani care puteau însemna investiții, dezvoltare și oportunități pentru români”.
- Legea a fost adoptată de Parlament și validată de Curtea Constituțională.
- PNL a susținut inițial legea pentru a securiza fondurile europene.
- Dragoș Pîslaru a confirmat în august conformitatea legii cu cerințele europene.
- Pe 3 septembrie, Ilie Bolojan și Oana Țoiu au solicitat verificarea urgentă la Bruxelles.
- Penalizarea estimată pentru România este între 100 și 200 de milioane de euro.
În final, social-democratul i-a acuzat pe Ilie Bolojan și pe Dominic Fritz că ar fi prioritizat interesele politice și menținerea unor funcții în detrimentul interesului național. Pe măsură ce tensiunile cresc, rămâne de văzut cum va răspunde Comisia Europeană solicitărilor venite de la București și dacă România va reuși să evite pierderea fondurilor europene, o problemă ce va continua să fie intens dezbătută în următoarele săptămâni pe scena politică internă.
Adaugă la Agregator.ro