Partidul Național Liberal (PNL) a luat o poziție fermă vineri, 6 noiembrie 2026, respingând categoric proiectul de modificare a legii partidelor politice prezentat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Liberalii susțin că demersul instituției conduse de Adrian Țuțuianu poartă amprenta intereselor electorale ale PSD și avertizează că o astfel de schimbare legislativă ar putea afecta grav mediul politic. În acest context tensionat, PNL a anunțat că va iniția un proiect propriu pentru depolitizarea conducerii AEP, propunând înființarea unui consiliu de supraveghere cu reprezentare parlamentară largă.
Contestarea proiectului AEP și riscul politizării
Conflictul a izbucnit după ce AEP a propus modificări substanțiale privind înființarea, funcționarea și radierea partidelor politice. PNL consideră inacceptabil ca un astfel de proiect să fie elaborat sub egida unei instituții aflate sub conducerea unui reprezentant al PSD. Liberalii subliniază că regulile democratice ar trebui stabilite strict în Parlament, printr-o comisie specială care să includă toate formațiunile politice, nu prin inițiative guvernamentale sau instituționale care pot fi subordonate unor agende electorale oculte.
Reforma conducerii AEP: O prioritate pentru liberali
Criticile PNL vizează în special atribuțiile extinse ale AEP în ceea ce privește controlul asupra asocierii politice. Liberalii argumentează că dreptul de a înființa sau desființa partide nu trebuie să depindă de o instituție care, în prezent, este percepută ca fiind politizată. Proiectul de reformă anunțat de PNL vizează restructurarea conducerii executive a AEP, pentru a asigura o independență reală și o subordonare clară față de Parlamentul României, eliminând astfel influența politică directă asupra deciziilor electorale.
Tensiuni între Adrian Țuțuianu și USR
Scandalul a escaladat după o dezbatere publică organizată pe 4 noiembrie 2026, unde deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat dur demersul AEP. Acesta a pus sub semnul întrebării legalitatea proiectului și competența instituției de a propune astfel de modificări. În replică, Adrian Țuțuianu a respins acuzațiile, susținând că instituția sa acționează conform legii și că afirmațiile parlamentarului USR reprezintă un atac nejustificat la adresa profesionalismului angajaților AEP.
Argumentele șefului AEP și contextul legislativ
Adrian Țuțuianu a invocat articolul 103, alin. (1), lit. t din Legea nr. 208/2015, susținând că AEP are competența legală de a identifica disfuncționalitățile sistemului electoral și de a propune soluții legislative. Acesta a subliniat că:
- Legislația actuală este fragmentată și necesită o reformă coerentă, inclusiv crearea unui Cod electoral.
- Proiectul a fost supus transparenței decizionale începând cu 21 august 2026.
- Au avut loc consultări cu partidele parlamentare pe 28 iulie și 27 august 2026, precum și cu cele neparlamentare pe 2 septembrie.
- Rolul AEP este doar de a propune, decizia finală aparținând exclusiv Parlamentului.
Țuțuianu a insistat că respinge categoric orice acuzație de partizanat politic, catalogând conflictul drept o încercare de a genera zgomot în spațiul public în detrimentul muncii tehnice a experților din cadrul instituției.
Ce urmează în procesul legislativ?
Viitorul acestor modificări rămâne incert, având în vedere opoziția declarată a PNL și controversele lansate de USR. Dezbaterea va continua probabil în comisiile parlamentare, unde se va decide dacă proiectul AEP va fi abandonat sau dacă se va trece la constituirea unei comisii speciale pentru reforma electorală, așa cum solicită liberalii. Rămâne de văzut dacă propunerea PNL de depolitizare a AEP va obține consensul necesar pentru a deveni realitate, într-un an electoral marcat de dispute intense privind regulile jocului democratic.
Adaugă la Agregator.ro
