Mai multe state europene, inclusiv România, s-au confruntat joi, 5 noiembrie, cu o serie de alerte cu bombă care au vizat zboruri comerciale, determinând autoritățile să aplice protocoale stricte de securitate, să deție aeronave la sol și să ridice avioane militare de vânătoare de la sol. Serviciul Român de Informații a gestionat noi alerte pe Aeroportul Otopeni în cursul serii de joi, în timp ce specialiștii internaționali suspectează o campanie coordonată la scară largă menită să dezorganizeze transportul aerian european.
Valul de alerte care a afectat Aeroportul Henri Coandă
În cursul zilei de joi, 5 noiembrie, România a fost inclusă pe harta incidentelor de securitate aviatică pentru a treia oară de la debutul săptămânii. Prima alertă înregistrată la București a vizat un aparat de zbor aparținând companiei Wizz Air, care efectua cursa de la Milano având la bord un număr de 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului. După notificarea turnului de control, pe Aeroportul Otopeni s-a format o celulă de criză, călătorii fiind evacuați pentru ca echipele pirotehnice ale SRI să poată efectua verificările de specialitate, care în cele din urmă nu au confirmat existența vreunui dispozitiv exploziv.
Ulterior, o situație similară a apărut în cazul unei curse Air Serbia pe ruta Belgrad–București, care a aterizat în siguranță la ora 15:20, investigațiile neidentificând niciun pericol, conform precizărilor oferite de Compania Națională Aeroporturi București. Către seară, SRI a raportat alte două amenințări. Una dintre acestea a vizat un avion KLM cu destinația Tel Aviv și escală în Capitală, piloții solicitând verificarea amănunțită a aparatului deși evaluarea preliminară indica o alertă falsă. Un al doilea mesaj a fost clasificat drept nespecific și nu a impus adoptarea unor măsuri suplimentare.
Reacții internaționale și mobilizarea aviației militare
Amploarea fără precedent a incidentelor a generat reacții ferme din partea liderilor din aviația comercială, dar și mobilizarea promptă a forțelor militare în mai multe țări de pe continent. Ben Smith, directorul general al grupului Air France-KLM, a declarat pentru Financial Times că nu a mai întâlnit niciodată un asemenea nivel de coordonare în industrie, subliniind totuși că gigantul aerian dispune de protocoale riguroase și că pasagerii nu ar trebui să își modifice planurile de călătorie.
Pentru gestionarea amenințărilor, autoritățile din alte state europene au fost nevoite să recurgă la măsuri extreme:
-
În Franța, o aeronavă AerLingus pe ruta Dublin–Roma a fost deviată către baza militară Évreux-Fauville sub escortă militară.
-
Italia a mobilizat avioane de vânătoare pentru a acompania un avion Finnair care zbura de la Helsinki spre Roma.
-
Bulgaria a ridicat de la sol avioane de vânătoare MiG-29 pentru a intercepta și asigura curse comerciale amenințate.
-
Alte rute, precum un zbor Wizz Air de la Milano spre Varșovia, au fost redirecționate către Viena, iar în Cehia au fost controlate patru avioane cu destinația Praga.
Obiectivul principal: perturbarea generală a aviației
Chiar dacă alertele s-au dovedit a fi false și nu au fost descoperite materiale explozive la bordul aeronavelor verificate, experții în securitate atrag atenția că impactul logistic este uriaș. Procedurile obligatorii presupun debarcarea pasagerilor, descărcarea calelor și controale amănunțite, acțiuni care generează întârzieri majore, pierderea conexiunilor pentru pasageri, depășirea timpului legal de serviciu pentru echipaje și costuri uriașe legate de combustibil și devieri.
Matt Borie, specialist în cadrul companiei de securitate aeriană Osprey Flight Solutions, a explicat pentru Financial Times că absența unei ținte unice bine determinate, fie că vorbim de un stat anume, de un operator sau de o rută specifică, sugerează că scopul real al acestor acțiuni este provocarea unei disfuncționalități generalizate la nivelul întregului sistem de transport aerian.
Piste privind posibilii autori ai amenințărilor
În ceea ce privește originea acestor mesaje de amenințare, unele notificări recepționate în Italia și Bulgaria au purtat semnătura grupării „Statul Masculin”, o mișcare ultranaționalistă și misogină creată în Rusia de Vladislav Pozdniakov, conform relatărilor Euronews. Cu toate acestea, publicația Le Monde subliniază că simpla prezență a unei semnături într-un mesaj electronic nu probează în mod cert identitatea expeditorului și nici nu stabilește o responsabilitate unică pentru toate evenimentele înregistrate pe parcursul zilei.
În ciuda complexității situației și a numărului mare de rute afectate în spațiul aerian european, anchetatorii continuă investigațiile pentru a stabili sursa exactă a mesajelor și eventualele conexiuni dintre ele, în timp ce autoritățile române au dat asigurări că traficul pe Aeroportul Otopeni a revenit la normal, toate cursele vizate aterizând și decolând în condiții de deplină siguranță pentru pasageri.
Adaugă la Agregator.ro
