Executivul de la București ia în calcul o măsură de amploare pentru a tempera prețurile de la raft, analizând posibilitatea de a extinde plafonarea adaosului comercial pentru toate produsele alimentare disponibile în magazine. Anunțul a fost făcut joi, 5 noiembrie 2026, de către ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, în cadrul Conferinței Naționale AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035, eveniment organizat de Clubul Fermierilor Români.
Analiza mecanismului de plafonare
Ministrul Florin Barbu a subliniat că actualul cadru legislativ, care a vizat inițial doar alimentele de bază, a generat rezultate pozitive, reușind să mențină inflația pe segmentul alimentar la un nivel mai scăzut decât inflația generală. „Dacă ne uităm la inflația generală, este cu două puncte procentuale mai mare decât inflația la alimente. Înseamnă că acel mecanism a fost foarte bun”, a explicat oficialul. În acest context, autoritățile explorează posibilitatea ca această limitare a adaosului să nu mai fie restricționată la o listă limitată de produse, ci să acopere întreaga gamă de alimente din retail.
Contextul economic și incertitudinile privind TVA-ul
Deși subiectul reducerii taxei pe valoarea adăugată (TVA) la alimentele de bază apare frecvent în spațiul public, mai ales pe fondul anunțurilor producătorilor privind scumpiri de cel puțin 10% cauzate de creșterea costurilor operaționale, ministrul a evitat să confirme o astfel de măsură. Florin Barbu a precizat că o decizie finală nu poate fi luată în mod individual, ci necesită o analiză riguroasă la nivel guvernamental. Totodată, acesta a menționat că deciziile viitoare vor depinde de datele oficiale ce urmează a fi publicate de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, care vor oferi o imagine clară asupra evoluției inflației pe diverse subgrupe de produse agroalimentare.
Importanța susținerii consumului
Un aspect central al discursului ministrului a fost rolul consumului în menținerea viabilității industriei alimentare naționale. Potrivit lui Barbu, România este o economie care se bazează în mare măsură pe consum, iar orice scădere a acestuia poate avea consecințe negative asupra unităților de procesare. „Noi trebuie să creștem consumul, pentru că, dacă nu creștem consumul, putem distruge inclusiv industria alimentară”, a avertizat ministrul. Acesta a oferit exemplul unei unități de procesare cu 600 de angajați, care, în lipsa unei cereri constante, este forțată să își reducă activitatea, operând doar 12 din cele 24 de ore disponibile, ceea ce afectează direct productivitatea.
Provocări și lecții din trecut
Implementarea unei astfel de măsuri vine cu provocări clare. Istoricul recent a demonstrat că, deși plafonarea prețurilor la alimentele de bază a oferit un sprijin pentru bugetul familiilor, au existat efecte secundare notabile. Printre punctele importante de reținut se numără:
- Efectul de compensare: În perioadele anterioare de plafonare, s-a observat o scumpire a altor categorii de bunuri, cum ar fi detergenții sau produsele de îngrijire personală.
- Impactul asupra buzunarelor: Din cauza acestor ajustări de preț la produsele non-alimentare, consumatorii au resimțit adesea cheltuieli totale similare la finalul cumpărăturilor.
- Expirarea mecanismului: Actualul mecanism de plafonare a adaosului comercial urmează să expire la finalul anului 2026, ceea ce forțează Guvernul să găsească soluții rapide pentru a evita șocurile de preț.
În perioada următoare, Guvernul va continua analizele interne pentru a decide dacă va prelungi sau va extinde actualul mecanism de control al prețurilor. Ministrul Barbu a subliniat necesitatea unei abordări echilibrate, care să protejeze puterea de cumpărare a populației, susținând în același timp continuitatea activității în industria alimentară din România.
Adaugă la Agregator.ro
