Peisajul politic din România a cunoscut o schimbare semnificativă, odată cu oficializarea a trei noi formațiuni politice care beneficiază de reprezentare în Legislativ. Aceste entități au fost înființate de către parlamentari care au ales să părăsească partidele pe listele cărora au fost aleși inițial, în principal din cadrul SOS România și POT. Apariția acestor grupări are loc la finalul unei perioade tensionate, marcată de cea mai lungă criză guvernamentală de după Revoluție, întinsă pe parcursul a 168 de zile, de la demiterea cabinetului condus de Bolojan și până la învestirea guvernului Niculescu. Această dinamică subliniază o fragmentare tot mai accentuată în cadrul Parlamentului, într-un context în care actuala guvernare se confruntă cu dificultăți în menținerea unei majorități solide.
Partidul JUST: O inițiativă a deputatului Dumitru Coarnă
Deputatul de București Dumitru Coarnă, ales anterior pe listele SOS România, a pus bazele partidului „JUST”, al cărui slogan este „Justiție socială pentru România”. Formațiunea, cu sediul central stabilit în municipiul Iași, a fost oficial înregistrată în Registrul Partidelor Politice începând cu data de 7 octombrie. Coarnă a fost desemnat președinte al noii grupări în cadrul unui Congres desfășurat pe 25 octombrie. Parlamentarul a părăsit SOS la data de 31 martie 2025, acuzând-o pe lidera Diana Șoșoacă de comportament inadecvat față de electoratul suveranist și față de Călin Georgescu.
Coarnă justifică înființarea acestui partid prin necesitatea unei voci critice față de consensul politic actual, pe care îl consideră dăunător interesului național. El a criticat vehement faptul că partidele se opun public, dar colaborează pentru interese financiare majore, oferind drept exemplu votul din 31 iulie 2026 pentru Legea nr. 171/2026. Aceasta a permis alocarea a 2,43 miliarde de euro pentru achiziția de gaze de la OMV Petrom, votată masiv de PSD, PNL, USR, AUR, SOS, UDMR și minorități, inclusiv de 45 de deputați AUR și 10 deputați SOS. Programul JUST propune măsuri precum reducerea numărului de parlamentari la 300, creșterea redevențelor pentru resursele naturale și salarii corelate cu realitatea economică.
PACE-RO: O alternativă conservatoare din subsolul Voluntariului
O altă formațiune proaspăt apărută este „PACE – Întâi România”, cunoscută sub acronimul „PACE-RO”, înscrisă oficial pe 25 septembrie. Aceasta își are sediul într-o locație neconvențională, o cameră de la subsolul unui imobil din orașul Voluntari, județul Ilfov. Conducerea este asigurată de senatorul Ninel Peia, președinte fondator, alături de senatorul Clement Sava, prim-vicepreședinte, și deputatul Mădălin Făget, secretar general, ultimii doi fiind aleși în circumscripția Constanța.
Membrii fondatori, proveniți din SOS, definesc partidul drept o mișcare națională, creștină și conservatoare, considerându-se „alternativa curată” la AUR, formațiune pe care o acuză de ruperea punților de dialog cu suveraniștii. Obiectivele lor includ relansarea economiei, protejarea capitalului românesc și transformarea suveranismului dintr-un simplu slogan în soluții legislative concrete și politici publice bine fundamentate.
LA DISPOZIȚIA TA și provocările partidului UNIT
Pe 14 septembrie a fost înregistrată formațiunea „LA DISPOZIȚIA TA”, condusă de deputata Mariana Vârgă, fostă aleasă pe listele SOS și actuală membră a grupului parlamentar UPR, și de deputatul Dorin Popa, ales pe listele POT. Cu o siglă reprezentând un volan și sloganul „Voi decideți drumul”, sediul partidului se află într-un sat din comuna Ighiu, județul Alba. Pe de altă parte, partidul UNIT („Uniunea Națională pentru Inovație și Tradiție”) se confruntă cu dificultăți, grupul inițial de șapte parlamentari ex-POT fiind diminuat după plecarea senatorilor Ștefan Borțun și Liviu Fodoca către PNL. Sub conducerea deputatei Aurora Tasica Simu, UNIT se autodefinește ca o forță pragmatică, refuzând încadrarea clasică pe axa stânga-dreapta.
În perioada următoare, rămâne de văzut cum vor reuși aceste noi entități politice să atragă electoratul și dacă vor reuși să impună temele proprii pe agenda legislativă, într-un Parlament marcat de instabilitate și fragmentare continuă.
Adaugă la Agregator.ro
