Executivul de la București traversează o perioadă extrem de tensionată, marcată de presiunea constantă a oficialilor europeni și de necesitatea urgentă de a respecta angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a tras un semnal de alarmă sever în cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri, pe 4 noiembrie 2026. Acesta a anunțat că România se confruntă cu riscul real de a vedea suspendate sau chiar pierdute definitiv fonduri în valoare de 3,4 miliarde de euro, sume ce includ atât granturi, cât și împrumuturi esențiale pentru economia națională.
Riscuri majore pentru absorbția fondurilor europene
Deși etapa principală a PNRR s-a încheiat, România se află într-o etapă critică în care trebuie să finalizeze procedurile pentru încasarea a două tranșe de finanțare, evaluate la 2,08 miliarde de euro, respectiv 4,35 miliarde de euro. Acești bani nu sunt însă garantați, eliberarea lor fiind strict condiționată de îndeplinirea jaloanelor negociate anterior cu reprezentanții Comisiei Europene. În acest context, guvernul a intrat într-o cursă contracronometru, având ca termen limită data de 20 noiembrie 2026, momentul în care evaluarea oficială a României va fi finalizată.
Jaloane ratate și provocări birocratice
Ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu a subliniat că situația este complicată de nerealizarea unor obiective asumate. Printre jaloanele ratate definitiv se numără chestiuni de importanță strategică, precum legea salarizării și legea decarbonizării. Mai mult, există temeri justificate cu privire la alte reforme, cum este cazul legii integrității, unde Comisia Europeană a ridicat semne de întrebare serioase dacă standardele cerute au fost cu adevărat atinse.
Pe lângă problemele de fond, statul român se lovește de dificultăți administrative notabile. Lipsa documentelor justificative complete sau transmiterea unor dosare care nu conțin toate datele solicitate de experții europeni pun în pericol decontarea investițiilor. Ministerul a început deja o muncă laborioasă de convingere, încercând să demonstreze oficialilor de la Bruxelles că proiectele au fost implementate conform regulilor stabilite.
Impactul asupra deficitului bugetar
Cea mai gravă consecință a acestor blocaje vizează echilibrul financiar al țării. Aproximativ două miliarde de euro din sumele cu risc de suspendare reprezintă granturi care fuseseră deja incluse în proiecția bugetară a statului. Pierderea acestor resurse ar putea afecta direct ținta de deficit bugetar, un indicator monitorizat atent de partenerii europeni.
În cadrul discuțiilor interne, ministrul Ghigiu a raportat situația premierului Luca Niculescu și ministrului Finanțelor, informându-i despre stadiul actual al absorbției. Din alocarea netă de 6,4 miliarde de euro prevăzută prin PNRR, perspectivele actuale indică faptul că România ar putea încasa doar 3 miliarde de euro în acest an. Diferența de 3,4 miliarde de euro, care riscă să fie suspendată, este compusă în principal din granturi ce echivalează cu aproximativ jumătate de procent din Produsul Intern Brut (PIB) al țării.
- Termen limită critic: 20 noiembrie 2026, data finalizării evaluării Comisiei Europene.
- Sume în pericol: 3,4 miliarde de euro (granturi și împrumuturi).
- Jaloane problematice: Legea salarizării, legea decarbonizării și legea integrității.
- Consecințe economice: Periclitarea țintei de deficit bugetar pentru anul în curs.
În perioada următoare, Guvernul va trebui să depună eforturi susținute pentru a remedia deficiențele documentare și pentru a negocia soluții de ultim moment, în speranța de a recupera cât mai mult din finanțările europene aflate în prezent sub semnul incertitudinii.
Adaugă la Agregator.ro
