Primarul Sectorului 3, Robert Sorin Negoiță, a obținut o victorie procedurală majoră în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, după ce Curtea de Apel București a decis ridicarea măsurilor asigurătorii instituite asupra averii sale. Această decizie vizează bunuri evaluate la suma de 578.446.818,637 lei, echivalentul a aproximativ 102 milioane de euro. Măsura a fost luată într-un context marcat de schimbări în componența completului de judecată și reluarea procesului de la zero, ceea ce a generat o reevaluare a necesității menținerii sechestrului impus anterior de Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Detaliile deciziei instanței din 22 octombrie 2026
La data de 22 octombrie 2026, Curtea de Apel București a pronunțat o hotărâre definitivă în dosarul cu numărul 3736/2/2026, care a vizat strict verificarea măsurilor asigurătorii. În baza articolului 250 din Codul de procedură penală, magistrații au constatat încetarea de drept a tuturor restricțiilor impuse asupra bunurilor primarului. Această decizie anulează practic ordonanța emisă de procurorii anticorupție la data de 4 martie 2022, care fusese ulterior modificată prin diverse încheieri ale aceleiași instanțe. În prezent, Robert Sorin Negoiță nu mai are bunurile sub sechestru, instanța dispunând ridicarea imediată a tuturor măsurilor asupra proprietăților și activelor vizate.
Contextul dosarului și rolul judecătoarei Ana Dobre
Dosarul în care este implicat edilul Sectorului 3 vizează acuzații de abuz în serviciu, strâns legate de contractele de salubrizare semnate cu firma Rosal. Timp de patru ani, cauza a fost gestionată de judecătoarea Ana Dobre, care a coordonat întreaga cercetare judecătorească și procesul de administrare a probelor. Sub conducerea sa, procesul a parcurs numeroase etape, incluzând zeci de termene de judecată și audieri complexe, ajungând într-un stadiu avansat. Totuși, în iunie 2026, la cel de-al 46-lea termen, situația s-a schimbat radical când judecătoarei i-a fost comunicată încetarea delegării la Curtea de Apel București, ceea ce a dus la schimbarea completului de judecată.
Consecințele schimbării completului de judecată
Schimbarea magistratului care s-a ocupat de caz a declanșat o procedură birocratică extinsă, obligând instanța să reia cercetarea judecătorească de la zero. Această situație a impus readministrarea tuturor probelor, un proces anevoios care implică audierea din nou a celor nouă inculpați și a celor 47 de martori implicați în cauză. Noul complet, din care face parte judecătorul Alexandru Nicolae Volintiru, a trebuit să analizeze din nou legalitatea măsurilor asigurătorii, după ce instanța supremă a dispus rejudecarea acestui aspect specific. Această reevaluare a condus, în cele din urmă, la decizia de ridicare a sechestrului care fusese anterior menținut de judecătoarea Ana Dobre.
Puncte cheie ale cauzei
- Prejudiciul estimat: DNA a calculat un prejudiciu de aproape 578,5 milioane de lei, sumă ce reprezintă obiectul sechestrului ridicat.
- Baza legală: Decizia a fost fundamentată pe verificarea măsurilor asigurătorii conform art. 250 din Codul de procedură penală.
- Evoluția procesului: Dosarul se află într-o etapă de reluare a cercetării judecătorești, după ce schimbarea judecătorului a anulat eforturile anterioare.
- Implicare: În dosar sunt vizați nouă inculpați, iar lista martorilor cuprinde 47 de persoane care trebuie audiate din nou.
În perioada următoare, procesul va continua cu readministrarea probatoriului, noul complet de judecată fiind nevoit să parcurgă etapele procesuale necesare pentru a ajunge la o soluție finală. Având în vedere complexitatea dosarului și faptul că procedura a fost reluată, atenția publică rămâne concentrată pe modul în care se vor desfășura audierile și dacă noile termene vor putea fi respectate înainte ca faptele să ajungă la termenul de prescripție.

