Sectorul energetic din România a consemnat o dinamică interesantă pe parcursul anului 2025, marcată în principal de o dependență tot mai accentuată față de piețele externe. Potrivit statisticilor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS), resursele energetice totale avute la dispoziție de țara noastră au înregistrat un avans, însă această creștere s-a sprijinit masiv pe suplimentarea achizițiilor din afara granițelor. În timp ce producția autohtonă de energie primară a marcat un recul vizibil, importurile totale au urcat semnificativ, impulsionate în special de majorarea considerabilă a achizițiilor de gaze naturale.
Importurile de gaze au crescut spectaculos într-un singur an
Cea mai accentuată expansiune din sfera aprovizionării externe a fost raportată la gazele naturale. Cifrele furnizate de INS arată că România a adus din import aproximativ 3,24 milioane tep de gaze naturale utilizabile în 2025, depășind considerabil volumul de 1,85 milioane tep înregistrat în anul 2024. Această diferență reprezintă un salt de 75%, echivalentul a circa 1,39 milioane tep. În paralel, producția internă de gaze naturale utilizabile a coborât la 7,503 milioane tep în 2025, fiind cu 0,9% mai mică comparativ cu nivelul atins în perioada anterioară.
Producția internă de energie a scăzut cu 2,4%
La o analiză globală a sectorului energetic, producția internă de energie primară s-a oprit la 20,564 milioane tep în 2025, marcând o diminuare de aproximativ 506.000 tep față de anul precedent. Această contracție a fost generată de reduceri ale producției înregistrate la țiței, cărbune, gaze naturale utilizabile, precum și la energia generată din surse regenerabile. În pofida acestui declin intern, resursele totale de energie disponibile la nivel național au urcat cu 1,9%, ajungând la 42,8 milioane tep. Creșterea a fost susținută de importurile totale, care s-au majorat cu 10,6%, atingând un nivel de aproximativ 18,2 milioane tep.
Dinamica diferită a importurilor și producției de resurse
Tendința de creștere a achizițiilor externe nu s-a limitat exclusiv la gazul natural. România a achiziționat din import și cantități mai mari de țiței, acestea urcând cu 7,9% în 2025, până la aproximativ 8,91 milioane tep, față de 8,26 milioane tep în anul anterior. Pe de altă parte, statisticile indică o restrângere a importurilor de cărbune și cocs cu 54,2%, în timp ce produsele petroliere aduse din afara țării s-au redus cu 9%. În ceea ce privește producția internă, scăderi au lovit atât țițeiul și cărbunele, cât și producția de energie hidroelectrică, eoliană și solară fotovoltaică.
Consumul populației a crescut, în timp ce industria a consumat mai puțin
Per total, consumul final energetic al României a rămas relativ constant în 2025, coborând cu doar 4.000 tep față de anul precedent. Totuși, în spatele acestei stabilități se ascund variații majore la nivelul diferitelor categorii de consumatori:
- Populația a înregistrat o majorare a consumului energetic de 6,5%.
- Sectorul transporturilor a consemnat o creștere de 2,9%, deținând cea mai mare pondere în consumul final, de 35,5%.
- Alte ramuri ale economiei au raportat un avans al consumului de 8,1%.
- Industria, incluzând sectorul construcțiilor, și-a redus consumul energetic cu 15,8%, având o pondere de 18,1% în total.
- Agricultura și silvicultura au marcat cea mai drastică scădere a consumului, de 21,1%.
În ceea ce privește comerțul exterior, România a reușit să își majoreze și exporturile de energie, acestea ajungând la 9,053 milioane tep, incluzând buncărajul, ceea ce reprezintă un salt de 20,9% raportat la 2024. Consumul intern brut de energie pe locuitor s-a situat la 1.569 de kilograme echivalent petrol, în scădere cu 1,8% față de anul precedent. În continuare, evoluția pieței energetice va depinde de capacitatea de redresare a producției autohtone și de fluctuațiile cererii venite din partea marilor sectoare economice și a populației.
Adaugă la Agregator.ro