Cel de-al treilea raport oficial emis de Comisia Europeană, care analizează cu atenție intervalul cuprins între iunie 2023 și martie 2025, relevă o schimbare de paradigmă în ceea ce privește integrarea comunităților de romi la nivelul Uniunii Europene. Documentul, publicat marți, subliniază progrese notabile în sectoare cheie precum ocuparea forței de muncă, accesul la educație timpurie și coordonarea politicilor strategice de incluziune, deși avertizează că barierele sistemice rămân o provocare majoră pentru atingerea unei egalități depline între cetățeni.
Indicatori pozitivi în incluziunea socială și economică
Datele colectate indică o îmbunătățire a standardului de viață pentru o parte semnificativă din populația romă. Unul dintre cei mai relevanți indicatori este reducerea deprivării materiale severe, care a scăzut de la 62% în 2016 la 37% în 2024. Totodată, se observă o dinamică pozitivă în rândul tinerilor romi, proporția celor care activează pe piața muncii, urmează o formă de învățământ sau sunt implicați în programe de formare profesională crescând de la 38% la 53%.
De asemenea, condițiile de locuire s-au ameliorat, ponderea celor afectați de lipsuri în acest domeniu scăzând de la 61% la 47%. Rata de ocupare a romilor în locuri de muncă remunerate a cunoscut, de asemenea, o evoluție favorabilă, urcând de la 43% la 54%. Comisia Europeană estimează că, dacă acest ritm de progres se menține, majoritatea obiectivelor asumate pentru anul 2030 în domeniul ocupării forței de muncă ar putea fi atinse. În plus, participarea copiilor romi la programe de educație și îngrijire timpurie a avansat de la 42% la 53%.
Provocări persistente și inegalități structurale
În ciuda acestor evoluții încurajatoare, raportul evidențiază faptul că progresele sunt inegale și că anumite segmente sociale continuă să se confrunte cu stagnări. Segregarea școlară rămâne o problemă acută, aproximativ jumătate dintre copiii romi frecventând școli segregate, în timp ce doar o treime dintre tineri finalizează învățământul secundar superior. Discriminarea pe criterii etnice afectează încă 31% dintre romi, iar disparitățile de remunerare între femei și bărbați rămân o problemă nerezolvată.
Sărăcia extremă continuă să umbrească aceste realizări: 77% dintre copiii romi sunt expuși riscului de sărăcie, iar 40% dintre gospodării se confruntă în continuare cu deprivare materială severă. Comisia Europeană solicită statelor membre să își intensifice eforturile prin consolidarea capacității instituționale și adoptarea unor politici integrate.
- Consolidarea politicilor: Statele membre trebuie să pună în aplicare cadrele strategice naționale cu un accent mai mare pe monitorizare.
- Sprijin financiar: Prin Fondul social european Plus (FSE+), sunt alocate 1,8 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027 în 15 state membre.
- Instrumente legislative: Directiva privind egalitatea rasială și Decizia-cadru a Consiliului privind combaterea rasismului rămân piloni esențiali.
Situația specifică a României
În România, raportul punctează măsuri concrete în educație și sănătate. Peste 72.000 de elevi romi au beneficiat de burse sociale, iar rețeaua de mediatori sanitari și asistenți medicali comunitari rămâne activă. În privința locuirii, țara a utilizat Instrumentul de sprijin tehnic (TSI) pentru a aborda situația așezărilor informale. Deși România a stabilit obiective naționale pentru 2027, evaluarea progreselor este dificilă din cauza datelor furnizate. Recomandările din cadrul Semestrului european 2026 subliniază necesitatea unor măsuri specifice pentru integrarea comunităților marginalizate pe piața muncii.
Pe viitor, Comisia Europeană va menține o monitorizare strictă a implementării Cadrului strategic al UE, următorul raport de evaluare fiind programat pentru anul 2028, în vederea asigurării progresului către țintele finale din 2030.
Adaugă la Agregator.ro
