Execuția bugetară a României după primele trei trimestre ale anului 2026 indică o evoluție complexă, marcată de o scădere a deficitului, dar și de o dependență critică de fluxurile financiare europene. Conform datelor oficiale furnizate marți de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a coborât la 3,81% din Produsul Intern Brut (PIB), o ameliorare semnificativă față de pragul de 5,31% înregistrat în intervalul corespondent al anului precedent. Cu toate acestea, oficialii avertizează că menținerea țintei finale de 6,2% din PIB pentru întreg anul 2026 rămâne o provocare majoră, fiind strâns legată de încasarea tranșelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Evoluția indicatorilor bugetari la nouă luni
Analiza cifrelor arată că deficitul bugetar s-a plasat la valoarea de 78,3 miliarde de lei la finalul lunii septembrie. Această cifră reprezintă o îmbunătățire notabilă față de situația din 2025, când deficitul înregistrat în aceeași perioadă era de 102,47 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o reducere nominală de 24,17 miliarde de lei. Autoritățile subliniază că această tendință reflectă un control mai riguros, deși presiunile asupra cheltuielilor rămân constante.
Investițiile publice, motorul principal al cheltuielilor
Un element definitoriu al execuției bugetare din trimestrul al treilea (iulie-septembrie 2026) a fost expansiunea investițiilor publice. Acestea au atins pragul de 47,81 miliarde de lei, marcând o creștere spectaculoasă de 48,6% comparativ cu trimestrul al treilea din 2025, când cheltuielile de acest tip au totalizat 32,2 miliarde de lei. La nivelul primelor nouă luni, volumul total al investițiilor s-a ridicat la 107,77 miliarde de lei, depășind nivelul anului anterior cu 25,15 miliarde de lei. Este important de menționat că aproximativ 65,6% din aceste proiecte investiționale au fost susținute financiar prin intermediul fondurilor europene.
Performanța veniturilor și presiunea cheltuielilor
Pe partea de venituri, bugetul general consolidat a înregistrat o dinamică pozitivă, cu o creștere de 15,2% în trimestrul al treilea, ajungând la suma de 180,17 miliarde de lei. Un pilon central al acestor încasări a fost Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), care a generat 44,14 miliarde de lei, marcând un avans de 24,4% față de perioada similară a anului 2025. Totuși, cheltuielile statului au urmat și ele o traiectorie ascendentă, crescând cu 15%, până la 217,45 miliarde de lei, fiind alimentate de costurile investițiilor, plățile aferente instrumentului european SAFE și, în mod semnificativ, de cheltuielile cu dobânzile.
- Cheltuieli cu dobânzile: Au ajuns la 21,26 miliarde de lei în trimestrul al treilea, o creștere de 44,5% față de anul trecut.
- Total dobânzi la nouă luni: Acestea au cumulat 50,63 miliarde de lei.
- Fonduri PNRR: Cererile de plată 5 și 6, în valoare de 4,23 miliarde de euro, sunt esențiale pentru echilibrarea bugetară.
Perspective pentru finalul anului 2026
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că ultimele trei luni ale anului vor fi decisive. Acesta a menționat că, deși direcția este corectă, atingerea țintei de 6,2% din PIB este condiționată direct de încasarea la timp a banilor din PNRR, aferenți cererilor de plată 5 și 6, aflate în prezent în evaluarea Comisiei Europene. Nazare a declarat că succesul depinde de menținerea controlului asupra cheltuielilor și de deblocarea acestor fonduri, care includ și rambursări pentru proiecte deja finanțate din resurse naționale. Urmează o perioadă de monitorizare strictă a execuției pentru a asigura respectarea angajamentelor asumate în fața partenerilor europeni.
Adaugă la Agregator.ro