O propunere legislativă controversată a generat un schimb dur de replici în Camera Deputaților, luni, 2 noiembrie, aducând în prim-plan tensiuni mai vechi între formațiunea AUR și reprezentanții UDMR. Subiectul central al dezbaterii a fost inițiativa de a schimba denumirea oficială a stațiunii Băile Balvanyos, din județul Covasna, în „Bălvăniș”. Proiectul face parte dintr-un set mai amplu de modificări legislative ce vizează reglementarea zonelor protejate, dezvoltarea turismului și stabilirea criteriilor necesare pentru atestarea localităților ca stațiuni turistice.
Contextul legislativ al propunerii
Proiectul de lege nu este la prima sa apariție în circuitul parlamentar. Inițiativa a fost depusă inițial la Senat, unde a primit un vot negativ în cursul anului 2024. Ulterior, documentul a fost transmis Camerei Deputaților în 2025, fiind inclus pe ordinea de zi a plenului pentru data de 2 noiembrie. Argumentația susținătorilor proiectului se bazează pe necesitatea ca toate unitățile administrativ-teritoriale din România să poată fi identificate prin denumiri oficiale în limba română, conform recomandărilor transmise anterior de Academia Română.
Argumentele deputatului Dan Tănasă
Deputatul AUR, Dan Tănasă, a fost cel care a susținut cu vehemență necesitatea acestei schimbări de la tribuna Parlamentului. Acesta a adresat un apel direct către partidele din coaliția de guvernare, PNL și PSD, cerându-le să sprijine inițiativa. Tănasă a catalogat situația actuală, în care o localitate din România folosește exclusiv o denumire în limba maghiară, drept „halucinantă și șocantă”.
În susținerea punctului său de vedere, Tănasă a invocat o adresă oficială a Academiei Române, comunicată anterior senatorului AUR Ionuț Neagu, care recomandă Parlamentului implementarea unei variante românești pentru numele localității. Deputatul a precizat că propunerea nu urmărește eliminarea numelui original, ci armonizarea sistemului administrativ: „Punem Bălvăniș și dedesubt punem Balvanyos”. Acesta a făcut trimitere la exemple precum Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe sau Miercurea Ciuc, susținând că regula trebuie să fie unitară pentru fiecare localitate din țară.
Reacția critică a UDMR
De cealaltă parte, deputatul UDMR de Covasna, Miklós Zoltán, a respins ferm inițiativa, caracterizând-o drept o manifestare inutilă de naționalism. Acesta a subliniat importanța istorică a numelui, menționând că acesta a supraviețuit perioadei Imperiului Austro-Ungar, celor două Războaie Mondiale și chiar regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu. „Iată că naționalismul AUR merge chiar mai departe decât cel al regimului comunist”, a declarat acesta, punctând că numele provine de la Cetatea Bálványos, menționată documentar încă din anul 1311.
Puncte cheie ale dezbaterii parlamentare
- Proiectul de lege vizează introducerea unei denumiri românești, „Bălvăniș”, pentru localitatea Băile Balvanyos.
- Reprezentanții AUR susțin că demersul este fundamentat pe recomandările Academiei Române și pe respectarea limbii oficiale de stat.
- UDMR consideră inițiativa ca fiind un atac la identitatea comunității maghiare din Transilvania.
- Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a criticat constanta orientare naționalistă a AUR, precizând că „nici măcar pe Ceaușescu nu i-a deranjat denumirea Balvanyos”.
- Miklós Zoltán a cerut colegilor parlamentari un raport de respingere a proiectului, îndemnând AUR să se concentreze pe problemele reale ale României.
Poziția liderului Kelemen Hunor
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a intervenit în cadrul unei declarații pentru Euronews, subliniind că nu observă nicio schimbare de direcție în discursul AUR. Acesta a ironizat insistența formațiunii pe acest subiect, afirmând că „fericirea lor stă în denumirea localității Balvanyos”. Hunor a comparat această situație cu încercările istorice de a traduce prenumele sale, subliniind că unele denumiri nu pot și nu trebuie traduse forțat. Acesta s-a declarat convins că proiectul nu va întruni numărul necesar de voturi în Parlament.
În perioada următoare, inițiativa va parcurge procedurile parlamentare necesare, însă șansele de adoptare rămân incerte, având în vedere opoziția fermă a UDMR și reticența manifestată de restul spectrului politic față de o temă care, în opinia liderilor maghiari, lovește direct în diversitatea culturală a țării.

