Fostul premier al României, Adrian Năstase, a analizat recent modul în care instituțiile statului, inclusiv justiția, procurorii și serviciile de informații, gestionează cazul lui Călin Georgescu. Într-o intervenție în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, Năstase a atras atenția asupra unor riscuri majore pe care le vede în abordarea actuală a autorităților, avertizând că lipsa de acțiune și menținerea constantă a fostului candidat la alegerile prezidențiale în centrul atenției publice pot genera efecte contrare celor scontate, transformându-l pe acesta din adversar al sistemului într-un veritabil erou în ochii unei părți a populației.
Gestionarea ineficientă a dosarelor și impactul asupra imaginii
Adrian Năstase a subliniat că actuala strategie a autorităților este una marcată de inabilitate. În opinia fostului prim-ministru, procesul prin care se adaugă dosare suplimentare lui Călin Georgescu, coroborat cu modul în care instituțiile statului încearcă să gestioneze această situație, nu face decât să îi sporească vizibilitatea fostului candidat. Năstase susține că există o tentativă a sistemului de a compensa erorile din trecut prin lipsa de vigilență și de acțiune, lucru care, în final, îi oferă lui Georgescu un avantaj pe termen mediu și lung. Această strategie de „spălare a păcatelor” este considerată de fostul premier drept o abordare eronată, care subminează autoritatea instituțiilor în loc să o consolideze.
Amplificarea nemulțumirilor sociale
Un alt aspect criticat de Adrian Năstase este legat de modul în care serviciile și magistrații alimentează, fără să dorească, frustrarea publică. Fostul oficial a explicat că tensiunile resimțite de populație nu sunt cauzate doar de cazul în sine, ci sunt amplificate de contextul socio-economic dificil, marcat de scăderea puterii de cumpărare a românilor. În acest climat, orice acțiune a autorităților care pare a fi îndreptată împotriva unui personaj perceput ca opozant al sistemului riscă să genereze un val de nemulțumire care, în loc să scadă, se intensifică constant, alimentând sentimentul de nedreptate în rândul cetățenilor.
De la inamic public la simbol al rezistenței
Năstase a avertizat că narativul „Big Brother” folosit pentru a-l menține pe Călin Georgescu în centrul atenției nu va mai funcționa mult timp. Potrivit fostului premier, există un prag critic dincolo de care cetățenii nu mai văd în acesta un inamic public, ci un erou care luptă împotriva unui sistem perceput ca fiind opresiv. Această schimbare de percepție este, în viziunea lui Năstase, consecința directă a modului în care autoritățile au ales să trateze acest dosar, oferindu-i, practic, o platformă de promovare involuntară.
Proteste continue și realitatea juridică
În timp ce discursul politic se concentrează pe efectele pe termen lung, realitatea din teren rămâne tensionată. În fața Arestului Central din Capitală, susținătorii lui Călin Georgescu au marcat a 35-a noapte consecutivă de proteste. În ciuda condițiilor meteo nefavorabile, a frigului și a ploii, zeci de oameni s-au adunat pentru a scanda mesaje precum „Călin Georgescu este președinte!” și „Dosare fabricate, fapte inventate!”, purtând steaguri și pancarte.
Din punct de vedere legal, situația lui Călin Georgescu rămâne critică. Curtea de Apel București a admis contestația formulată de procurorii DIICOT, decizând prelungirea arestului preventiv pentru o perioadă de 30 de zile, până la data de 28 noiembrie 2026. Această decizie definitivă a fost luată în dosarul 44381/3/2026, unde fostul candidat este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune în formă continuată, după ce un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, a reclamat o pierdere de 1,1 milioane de euro.
- Protestele continuă de 35 de zile în fața Arestului Central.
- Curtea de Apel București a confirmat prelungirea arestului preventiv.
- Călin Georgescu este acuzat de constituire a unui grup infracțional și înșelăciune.
- Adrian Năstase avertizează că presiunea autorităților îi crește capitalul de imagine.
Urmează ca procesul să continue conform procedurilor judiciare, în timp ce atenția publică rămâne ațintită asupra evoluțiilor din dosar și a impactului pe care acestea le vor avea asupra climatului social și politic din România.

