Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a respins vehement în spațiul public speculațiile privind existența unei „găuri” la bugetul de stat, lansând un atac direct la adresa social-democraților. Într-o intervenție recentă la postul Euronews România, pe data de 2 noiembrie 2026, acesta a susținut că actuala situație financiară a țării este, de fapt, rezultatul direct al guvernării anterioare. În opinia liderului maghiar, acuzațiile care circulă în prezent nu reprezintă altceva decât o încercare de a reînvia retorica „grelei moșteniri”, o strategie politică menită să justifice eventualele nerealizări ale actualei administrații.
Despre responsabilitatea bugetară și moștenirea lăsată de PSD
Kelemen Hunor a subliniat că bugetul pentru anul în curs a fost elaborat și votat în colaborare cu Partidul Social Democrat. Mai mult, acesta a punctat faptul că, după plecarea social-democraților de la guvernare și demiterea executivului condus de Bolojan prin moțiune de cenzură la data de 5 mai, nu au fost introduse acte normative noi sau ordonanțe de urgență care să genereze cheltuieli suplimentare neprevăzute. În acest context, liderul UDMR a fost categoric: „Când PSD a plecat de la guvernare, știe ce a lăsat și a primit exact ce a lăsat când a plecat”.
Limitările guvernului interimar și lipsa rectificărilor
Referindu-se la perioada de tranziție de după demiterea guvernului Bolojan și până la învestirea cabinetului Niculescu, Kelemen Hunor a explicat că executivul a funcționat într-un regim de interimat. Această poziție legală a limitat drastic capacitatea de acțiune a miniștrilor. Conform explicațiilor sale, în acea perioadă nu a fost posibilă inițierea unor politici publice noi, nu s-au putut emite ordonanțe de urgență și nici nu s-a putut realiza o rectificare bugetară. „Deci de unde să cheltuiesc mai mult? Nu vă supărați”, a întrebat retoric liderul UDMR, contrazicând astfel ideea unei iresponsabilități financiare post-demitere.
Problemele reale: restanțe și blocaje financiare
Deși respinge existența unei „găuri” apărute subit, Kelemen Hunor admite că există dificultăți logistice și financiare cauzate de imposibilitatea efectuării plăților în perioada de interimat. Aceste restanțe s-au acumulat în domenii critice, precum:
- Casa Națională de Pensii;
- Casa Națională de Asigurări de Sănătate;
- Ministerul Dezvoltării;
- Ministerul Transporturilor;
- Sectorul asistenței sociale.
Totodată, liderul UDMR a menționat că există primării care se confruntă cu blocaje severe ale conturilor, fiind incapabile să achite facturile curente pentru diverse investiții, cum ar fi cele din rețelele de gaze, ceea ce agravează situația administrativă la nivel local.
Transparența și riscul împrumuturilor
În ceea ce privește cererea partidelor din Parlament ca ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte o informare clară asupra stării bugetului, Kelemen Hunor consideră demersul ca fiind unul „absolut legitim”. Mai mult, acesta a propus un mecanism de control mai riguros, sugerând ca execuția bugetară să fie prezentată în Parlament la fiecare șase luni, pentru a asigura o „transparență totală” în fața cetățenilor.
În încheiere, Hunor a tras un semnal de alarmă cu privire la politica de îndatorare a statului. Acesta a avertizat că orice cheltuială care depășește resursele bugetare reale obligă statul să apeleze la împrumuturi externe scumpe pe termen lung. „Nu poți să cheltui mai mult decât îți permite bugetul”, a concluzionat acesta, subliniind că povara acestor datorii va fi suportată în viitor de generațiile tinere, inclusiv de „copiii noștri și nepoții unora”. Urmează ca ministrul Alexandru Nazare să vină în fața Parlamentului pentru a clarifica situația cifrelor, într-un moment în care disputa politică pe marginea finanțelor publice continuă să se intensifice.

