Senatul României a făcut un pas semnificativ în consolidarea infrastructurii digitale a statului, adoptând luni un proiect legislativ care deschide calea pentru o colaborare inedită între sectorul public și experții în securitate cibernetică. Această inițiativă oferă Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) cadrul legal necesar pentru a organiza programe de tip „bug bounty”, prin care specialiștii independenți pot identifica și raporta oficial breșele de securitate din sistemele informatice ale autorităților. În cazul în care vulnerabilitățile semnalate sunt validate, descoperitorii acestora ar putea beneficia de recompense financiare, o măsură menită să stimuleze vigilența digitală la nivel național.
Documentul adoptat de senatori completează prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2024, act normativ care stabilește bazele securității cibernetice pentru rețelele din spațiul civil național, fiind ulterior completat prin Legea nr. 124/2025. Prin acest demers, DNSC devine entitatea centrală responsabilă cu gestionarea acestor programe, având autoritatea de a extinde testările nu doar asupra propriilor infrastructuri tehnice, ci și asupra sistemelor administrate de diverse instituții publice și entități de drept public.
Condiții stricte pentru testarea sistemelor informatice
Proiectul impune reguli riguroase pentru desfășurarea acestor activități de testare. Orice tentativă de verificare a securității unei rețele informatice nu poate fi inițiată fără un acord prealabil, formulat în scris și în mod explicit, din partea titularilor care dețin dreptul de a autoriza astfel de intervenții. Acest acord trebuie să fie extrem de precis, delimitând clar care sunt componentele, sistemele sau rețelele ce pot fi verificate, precum și limitele operaționale în care cercetătorii pot acționa.
Pentru a preveni abuzurile, inițiatorii legii au stabilit o listă strictă de interdicții. Participanții la aceste programe trebuie să se conformeze unor norme de conduită etică, fiind sancționați sever dacă depășesc cadrul autorizat. Printre activitățile strict interzise se numără:
- Accesarea, modificarea, ștergerea sau copierea neautorizată a oricăror date stocate în sistemele vizate;
- Utilizarea tehnicilor de inginerie socială, cum ar fi phishing-ul, sau lansarea atacurilor de tip brute-force;
- Implementarea de programe malware sau a altor metode care ar putea compromite integritatea, disponibilitatea sau funcționarea normală a infrastructurii informatice;
- Menținerea accesului în sistem după ce perioada de autorizare a expirat sau încercarea de a accesa componente și conturi care nu au fost incluse explicit în programul de testare;
- Divulgarea publică a vulnerabilităților identificate fără respectarea procedurilor legale de raportare coordonată;
- Orice acțiune care încalcă legislația în vigoare sau depășește limitele mandatului acordat prin documentul de autorizare.
Sancțiuni pentru nerespectarea regulamentului
Legislatorii au fost foarte clari în privința consecințelor pentru cei care încalcă regulile stabilite. Orice abatere de la condițiile programului sau depășirea limitelor impuse va conduce automat la revocarea autorizării pentru activitatea respectivă. Mai mult, persoanele care nu respectă aceste norme vor pierde dreptul de a primi orice fel de recompensă bănească pentru vulnerabilitatea raportată. Dincolo de pierderea financiară, nerespectarea cadrului legal nu elimină posibilitatea declanșării răspunderii civile, contravenționale sau chiar penale, în funcție de gravitatea faptelor comise.
În prezent, proiectul a trecut de prima etapă parlamentară, fiind adoptat de Senat în calitate de prim for sesizat. Urmează ca actul normativ să ajungă pe masa Camerei Deputaților, care are rolul de for decizional, pentru votul final. Această etapă legislativă este crucială pentru operaționalizarea efectivă a programelor de recompense, marcând o schimbare de paradigmă în modul în care statul român gestionează securitatea sistemelor sale informatice critice în fața amenințărilor cibernetice moderne.

