Conducerea societății Casa Albă-Independența SA, administratorul fostei platforme industriale de pe strada Ocnei din Sibiu, se află în centrul unei propuneri financiare controversate. Adunarea Generală a Acționarilor, programată să aibă loc pe 24 noiembrie, urmează să decidă acordarea unor bonusuri consistente, în valoare totală de 130.000 de euro net, pentru membrii Consiliului de Administrație și pentru directorul general al entității. Această recompensă financiară este condiționată direct de finalizarea demersurilor necesare pentru obținerea Planului Urbanistic Zonal pentru Zone Construite Protejate (PUZCP), un document esențial care vizează transformarea radicală a fostei zone industriale într-un ansamblu modern, mixt, ce va cuprinde locuințe, spații de birouri și facilități culturale.
Detalii despre structura bonusurilor propuse
Conform ordinii de zi publicate oficial, suma totală de 130.000 de euro a fost defalcată în funcție de rolurile ocupate în cadrul societății. Președintele Consiliului de Administrație, Constantin Teodorescu, ar urma să primească cea mai mare cotă, respectiv 100.000 de euro net. Restul sumei, adică 30.000 de euro, va fi distribuită în mod egal către ceilalți doi membri ai Consiliului de Administrație și către directorul general al companiei, aceștia urmând să încaseze câte 10.000 de euro net fiecare. Plata acestor sume este planificată în etape, prima tranșă de 50% fiind programată pentru trimestrul IV al anului 2026, iar restul remunerației urmând a fi achitată în primul trimestru al anului 2027.
Eforturile din spatele proiectului urbanistic
Constantin Teodorescu a justificat necesitatea acestui bonus prin volumul imens de muncă și complexitatea procesului care se întinde pe parcursul a șase ani. Potrivit acestuia, documentația actuală reprezintă deja a patra variantă a proiectului, fiind revizuită constant pentru a se alinia cerințelor stricte ale Primăriei Sibiu și pentru a respecta arhitectura specifică a orașului. „De șase ani ne tot căznim, ba procese; problema e mult mai complexă”, a declarat Teodorescu, subliniind că echilibrul dintre cerințele de conservare arhitecturală și viabilitatea economică a fost dificil de atins. Proiectul a beneficiat de expertiza firmei a.plan SRL, coordonată de arhitectul Alexandru Găvozdea.
Date financiare și contextul platformei Independența
Din punct de vedere financiar, compania a alocat resurse importante pentru acest demers. În intervalul 1 octombrie 2025 – 30 septembrie 2026, societatea a cheltuit 257.325 de lei pentru documentația de urbanism. Performanța economică a firmei a fost susținută în primele nouă luni ale anului 2026 de venituri totale de 3,23 milioane de lei și un profit net de 1,57 milioane de lei. O sursă majoră de venit o reprezintă închirierea clădirii administrative către Tribunalul Sibiu, contract care acoperă aproape 98% din rulajul societății.
Ce presupune transformarea fostelor hale Rieger
- Funcțiuni mixte: Înlocuirea platformei industriale cu locuințe, birouri și spații culturale.
- Regim de înălțime: Construcții cu o înălțime maximă de 29 de metri, adică opt niveluri supraterane.
- Infrastructură: Construirea unui pod nou peste Cibin, amenajarea unei promenade și a unui Muzeu al Industriilor în fostele Ateliere Rieger.
- Avize: Proiectul a primit deja avizul de mediu pe 19 august, cu obligația de decontaminare a solului.
Perspective și litigii
Proiectul, de o importanță majoră pentru urbanismul sibian, se află în etapa finală, așteptând votul Consiliului Local Sibiu. Istoricul terenului este marcat de dispute juridice vechi de peste un deceniu. În 2014, opt clădiri au fost clasate ca monumente, însă în decembrie 2023, Curtea de Apel București a declasat 20 dintre cele 32 de clădiri. De asemenea, un proces cu Primăria Sibiu privind retrocedarea străzii Ocnei se află pe rol la Curtea de Apel Alba Iulia, cu un nou termen stabilit pentru 10 februarie 2027, în vederea unei posibile soluționări amiabile între părți.
Adaugă la Agregator.ro