Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis recent un punct de vedere oficial referitor la integrarea inteligenței artificiale în sistemul judiciar, subliniind limitele incontestabile ale acestor tehnologii emergente. În contextul în care dezbaterea privind digitalizarea justiției devine tot mai intensă, autoritatea judiciară a ținut să precizeze că, deși progresul tehnologic oferă oportunități valoroase, acesta nu poate sub nicio formă să preia rolul fundamental al profesioniștilor din domeniul dreptului. Această poziție vine într-un moment în care reprezentanții avocaturii din România au propus măsuri concrete pentru limitarea utilizării AI în consultanța juridică oficială, invocând riscuri majore pentru cetățeni și pentru integritatea actului de justiție.
Poziția oficială a Consiliului Superior al Magistraturii
Reprezentanții CSM au declarat că monitorizează cu mare atenție evoluțiile tehnologice și impactul pe care acestea le au asupra întregului ecosistem juridic. Instituția este implicată activ în numeroase proiecte de colaborare, atât la nivel național, cât și european. În plan intern, Consiliul participă la forumul Just.AI, o platformă de dialog interinstituțional desfășurată sub egida Administrației Prezidențiale, menită să analizeze provocările viitorului. Pe plan internațional, CSM colaborează strâns cu Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (ENCJ), prin intermediul Digital Justice Forum, și menține un dialog constant cu Comisia Europeană în cadrul mecanismelor dedicate statului de drept.
Garanțiile profesionale: un pilon esențial al democrației
În cadrul comunicării sale, Consiliul Superior al Magistraturii a salutat implicarea activă a barourilor în această dezbatere, considerând preocupările avocaților ca fiind legitime și necesare. Deși tehnologia poate optimiza accesul la legislație și la bazele de date juridice, aceasta nu poate substitui elementele care definesc asistența juridică de calitate. CSM a punctat clar că valoarea serviciilor oferite de avocați, magistrați și alți juriști se bazează pe patru piloni fundamentali:
- Competența profesională, dobândită prin ani de studiu și experiență practică;
- Independența decizională, esențială pentru un act de justiție corect;
- Confidențialitatea strictă a relației dintre specialist și client;
- Răspunderea profesională, un mecanism de protecție pentru cetățeni.
Consiliul a subliniat că aceste elemente nu sunt doar simple prerogative ale profesiei, ci reprezintă garanții indispensabile pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
Propunerea avocaților: interzicerea consultanței AI
În paralel cu poziția CSM, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a inițiat demersuri pentru reglementarea strictă a inteligenței artificiale. Avocații au depus un proiect care vizează interzicerea utilizării AI pentru consultanță juridică în cadrul actelor și operațiunilor oficiale. Argumentul central al inițiatorilor este că există o diferență clară între o simplă informare generală și o recomandare personalizată, care ar putea induce în eroare beneficiarii.
Sergiu Stănilă, vicepreședintele UNBR, a evidențiat problema responsabilității: „În momentul în care ceri o informație, trebuie să îți asumi și rezultatul, și consecințele pe care acest rezultat le produce. Atât timp cât nu apelezi la un specialist, nu poți avea ulterior pretenția sau nu poți trage la răspundere pe cel care ți-a oferit această consultanță”. Această abordare reflectă temerile profesioniștilor dreptului cu privire la riscul ca, în absența unui expert, cetățenii să rămână fără nicio pârghie legală în cazul unor erori cauzate de algoritmi.
Viitorul justiției în era digitală
Obiectivul urmărit de autorități și de profesioniștii din domeniu rămâne acela de a valorifica beneficiile tehnologiei fără a compromite fundamentul etic al sistemului judiciar. CSM a reiterat faptul că inovația trebuie să servească drept instrument pentru creșterea eficienței, nu ca un înlocuitor pentru discernământul uman. În perioada următoare, se așteaptă ca dialogul dintre instituțiile statului și reprezentanții profesiilor juridice să continue, având ca scop final crearea unui cadru legislativ care să reglementeze utilizarea inteligenței artificiale, protejând în același timp interesele cetățenilor și valorile statului de drept în România.
Adaugă la Agregator.ro