Săptămâna trecută, în plină desfășurare a programului „Școala Altfel”, doi tineri de clasa a 10-a, ambele clase având profilul informatică, au fost vizitați de specialiști care le-au vorbit despre impactul inteligenței artificiale și viitorul pieței muncii. Experiența a avut loc în două instituții de învățământ, un liceu de stat și unul privat, situate în zona de nord a Capitalei, mai exact în Sectorul 1, relevând discrepanțe uriașe între comportamentul și mentalitatea elevilor din cele două medii, deși familiile acestora au posibilități financiare similare.
Infrastructură modernă și prima impresie vizuală
Ambele unități de învățământ se prezintă excelent din punct de vedere vizual și al dotărilor. Unitatea privată este una nou-nouță, cu facilități tehnice greu de egalat. În același timp, liceul de stat, având o vechime de peste un veac, se menține impecabil, beneficiind de săli renovate și un teren de sport modern. Totuși, observatorul extern remarcă rapid mașinile scumpe lăsate pe avarii la intrare și diferențele comportamentale încă din primele momente.
Disciplina și respectul pentru reguli
La unitatea privată, toți elevii purtau uniforma în culorile negru, alb și bleumarin, afișând o mândrie evidentă pentru emblema instituției. De asemenea, la ora fixă stabilită, sala era plină. În contrast, la liceul de stat, tinerii purtau haine variate de la diverse branduri. Fiind perioada dedicată activităților altfel, intrările și ieșirile repetate timp de un sfert de oră, completate de numeroase cereri pentru mersul la baie în prima oră, au perturbat constant bunul mers al lucrurilor.
Interacțiunea și ambițiile elevilor
Discursurile susținute au scos la iveală realități complet opuse în rândul tinerilor de 16-17 ani:
- Liceul privat: Elevii erau activi în cluburi de robotică, dețineau propriile start-up-uri prezentate la hackathoane în fața investitorilor și aveau planuri clare de carieră, însoțite de un plan B. Jumătate din clasă a rămas suplimentar 30-40 de minute pentru consultanță.
- Liceul de stat: Prima întrebare a vizat direct salariul, doritorii interesându-se ce job le poate aduce minimum 3.000 de euro lunar la vârsta de 25 de ani. S-a manifestat un dezinteres general, marcat de telefoane ascunse după penare, cafea de specialitate pe bancă, somnolență și discuții confidențiale în șoaptă.
Tehnologia refuzată și rezistența la schimbare
Încercarea de a prezenta conținut vizual pe tabla inteligentă din sala de clasă de stat a fost respinsă categoric de către cadrul didactic, sub pretextul că ecranul „iradiază”. O situație similară a fost observată și într-o altă unitate de stat vizitată vara trecută, unde aparatul de aer condiționat fusese scoas din priză deoarece „trage curentul”, lăsând elevii transpirați și lipsiți de vlagă.
Concluzii și perspective de viitor
Diferențele majore dintre cele două sisteme nu țin doar de o programă școlară încărcată și depășită sau de nivelul de pregătire al profesorilor din învățământul de stat. Implicarea financiară directă a familiei creează o responsabilizare reală, setând așteptări ferme nu doar pentru copil, ci și pentru școală și cadrele didactice. În timp ce învățământul de stat este considerat gratuit pe hârtie, părinții cotizează constant la fondul clasei sau pentru dotări precum tablele inteligente care rămân nefolosite. Fără o presiune constructivă și crearea unui parteneriat real cu sistemul academic, schimbarea dorită nu se va produce.
Adaugă la Agregator.ro
