Un impresionant șantier arheologic se desfășoară de aproape doi ani în Cetatea Alba Iulia, pe bastionul Sfântul Ioan de Capistrano, în zona în care se află Poarta a III-a a importantului monument istoric. Specialiștii de la Muzeul Național al Unirii au scos la lumină, în timpul investigațiilor din 2026, vestigii de o valoare excepțională care atestă evoluția porților de acces atât în vechiul castru roman de la Apulum, cât și în fortificația medievală a urbei. Această zonă concentrează pe același aliniament trei porți distincte din epoci istorice diferite: „porta praetoria”, adică principala poartă a castrului Legiunii a XIII-a Gemina, Poarta medievală Sfântul Gheorghe și Poarta Carol (a III-a), care aparține cetății bastionare.
O incursiune în timp prin trei milenii de istorie
Amplasamentul cercetat oferă o perspectivă unică asupra transformărilor arhitecturale și militare prin care a trecut orașul Alba Iulia de-a lungul a aproape două milenii. În urma săpăturilor laborioase, experții au identificat nivelul subsolului care aparținea turnului medieval al Porții Sfântul Gheorghe, un spațiu utilizat în trecut pe post de temniță. Aceste acțiuni au confirmat grandoarea întregului ansamblu medieval, alcătuit dintr-un turn rectangular cu mai multe etaje și o barbacană circulară ridicată la începutul secolului al XVI-lea. De asemenea, în anul 2026 au fost aduse la lumină arterele Via Praetoria și Via Sagularis, dar și o parte dintr-o mănăstire franciscană construită din 1745 de franciscanii bulgari ai Ordinului Sfântul Capistrano, alături de o încăpere din claustrul mănăstiresc și de palestra castrului unde se antrenau soldații.
Descoperirea porții principale a castrului roman Apulum
Unul dintre cele mai importante rezultate obținute de arheologi este identificarea porții principale a castrului, numită „porta praetoria”. Aceasta se află la o adâncime de circa patru metri, iar platforma masivă a fundației turnului ofera date fundamentale pentru înțelegerea planimetriei. Descoperirea capătă o însemnătate aparte, deoarece marchează localizarea unei noi porți pe latura de est, la aproximativ 40 de ani de la identificarea porții de sud. Castrul avea un plan patrulater, cu ziduri masive de calcar groase de 2 metri și înalte de peste 7 metri, construite în tehnica opus quadratum. În plus, săpăturile sistematice din 2024-2025 au dus la dezvelirea palestrei, situată în zona de nord a termelor militare.
Legătura istorică cu Mihai Viteazul și Poarta Sfântul Gheorghe
Poarta medievală Sfântul Gheorghe se suprapune stratigrafic peste vechea poartă de est a castrului roman, demonstrând continuitatea topografică a locului. Arhitectul Giovanni Morando Visconti a ilustrat această poartă și barbacana sa circulară în planul detaliat realizat în anul 1711. Acest loc de intrare în Cetatea Bălgradului deține o puternică încărcătură simbolică pentru istoria națională, fiind menționat în scrierile lui Nicolae Bălcescu drept locul prin care Mihai Viteazul a pășit triumfal în cetate la 1 noiembrie 1599.
Puncte importante descoperite în șantierul de pe Bastionul Capistrano:
- Porta praetoria: Poarta principală a castrului Legiunii a XIII-a Gemina, identificată la o adâncime de patru metri.
- Poarta Sfântul Gheorghe: Turnul medieval și barbacana circulară care se suprapun peste structurile romane.
- Rețeaua de drumuri: Descoperirea traseelor Via Praetoria și Via Sagularis.
- Palestra castrului: Spațiul de antrenament al soldaților romani, situat lângă termele militare.
- Vestigii religioase: Resturi ale bisericii și claustrului mănăstirii franciscane ridicate din 1745.
Pentru a aduce comunitatea mai aproape de istoria locală, în toamna anului 2025 și ulterior în octombrie 2026 a fost organizat evenimentul de arheologie publică numit „Porțile Deschise ale Mileniilor”. Cercetările arheologice vor continua în anul 2027, urmând ca autoritățile să propună un nou proiect dedicat conservării vestigiilor și amenajării unui parc arheologic menit să pună în valoare aceste relicve de epocă romană de la Apulum, incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Adaugă la Agregator.ro
