Într-o analiză complexă asupra mediului economic românesc din perioada 2025-2026, bazată pe date statistice oficiale și rapoarte instituționale, specialiștii evaluați în rândul comunității de afaceri evidențiază un fenomen profund de instabilitate fiscală și legislativă, marcat de adoptarea a cinci acte normative majore în doar douăsprezece luni, contrastând puternic cu performanțele economice ale statelor vecine din Europa Centrală și de Est.
Dinamica îngrijorătoare a insolvențelor și a restructurărilor industriale
Registrul Comerțului a consemnat 7.553 de insolvențe în 2025, în creștere cu 3,8% față de anul anterior, în timp ce primele opt luni din 2026 au adus 4.782 de entități intrate în incertitudine financiară. Analiza realizată de CITR pentru primele nouă luni indică peste 5.250 de cazuri, un salt de 11,7% care marchează cel mai ridicat nivel înregistrat din 2018. Fenomenul afectează în mod deosebit companiile mari, activele depășind praguri critice, în timp ce sectoare precum construcțiile și agricultura resimt puternic presiunea, ultima înregistrând un avans de 52% al procedurilor de insolvență și o rată a creditelor neperformante urcată la 9,8% în martie 2026. Totodată, marile platforme industriale își restrâng operațiunile sau își închid definitiv porțile, un exemplu elocvent fiind fabrica Aptiv de la Ineu, închisă în decembrie 2025 cu 900 de oameni afectați, sau uzina JTEKT de la Alexandria, programată pentru închidere treptată până în martie 2027, alături de situația dificilă de la Liberty Galați.
Inpredictibilitatea fiscală și presiunea asupra mediului privat
Cadrul legislativ a fost supus unor transformări abrupte, reflectate de adoptarea unor ordonanțe și legi succesive care au modificat cotele de impozitare, plafoanele pentru microîntreprinderi, contribuțiile și taxele bancare cu doar câteva zile înainte de intrarea lor în vigoare, nerespectând principiul bicentenar al predictibilității. Raportul Comisiei Europene din 3 iunie 2026 subliniază utilizarea excesivă a ordonanțelor de urgență, acestea reprezentând 25,5% din legislația primară a anului precedent. Sondajele derulate de Consiliul Investitorilor Străini, AmCham și Camera de Comerț Româno-Germană arată că majoritatea covârșitoare a antreprenorilor consideră legislația lipsită de consistență, birocrația necompetitivă, iar 40% dintre companiile chestionate exclud noi planuri investiționale pentru următoarea perioadă. În plus, costul energiei electrice pentru sectorul non-casnic a suferit majorări substanțiale, ajungând la 17,2 eurocenți pe kilowatt-oră fără TVA în primul semestru din 2026, plasând România la nivelul unor economii dezvoltate precum Germania și mult peste tarifele practicate în Serbia, Cehia sau Bulgaria.
Contrastul regional: cum acționează statele vecine
În timp ce România se confruntă cu sincope legislative și un deficit cronic de colectare a TVA-ului care depășește o treime din total, statele din regiune utilizează scheme multianuale clar structurate pentru atragerea capitalului străin. Ungaria stimulează economia prin cel mai redus impozit pe profit din Uniune, de 9%, și granturi masive gestionate de agenția HIPA, care a raportat 108 proiecte de peste șapte miliarde de euro în 2025. Polonia mizează pe o Zonă de Investiții extinsă la nivel național, Cehia oferă deduceri generoase pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, iar Bulgaria beneficiază de trecerea la zona euro din 1 ianuarie 2026, un impozit pe profit de 10% și un volum consistent de investiții străine directe. Pe segmentul infrastructurii, decalajul rămâne considerabil, țări precum Polonia, Ungaria sau Cehia depășind semnificativ rețeaua rutieră de mare viteză operțională în România, care se repliază cu greu în direcția unor programe de sprijin strategic pentru producție, cum este schema recentă reglementată prin hotărâre de guvern pentru perioada următoare.
Puncte cheie și concluzii desprinse din evoluția economică recentă
- Creșterea accelerată a insolvențelor corporative majore, cu un accent deosebit pe companiile deținătoare de active substanțiale și pe sectoarele de construcții și agricultură.
- Modificările fiscale repetate adoptate prin ordonanțe de urgență au erodat sever încrederea investitorilor străini și autohtoni în predictibilitatea economică a țării.
- Menținerea unor costuri ridicate la energie pentru consumatorii industriali, plasând companiile locale în dezavantaj competitiv față de piețele regionale.
- Avantajul istoric al costului redus al forței de muncă este estompat de o fiscalitate salarială ridicată și de un deficit acut de personal calificat.
- Ineficiența cronică a colectării taxelor, exemplificată prin decalajul major la TVA și valoarea ridicată a deconturilor de rambursare întârziate de stat.
Perspectiva economică a României depinde în mod direct de capacitatea administrației publice de a asigura stabilitate legislativă prin respectarea termenelor legale de promulgare, de operaționalizarea eficientă a instrumentelor de sprijin pentru marile investiții de producție și de reformarea instituțională a agențiilor responsabile. Dacă atuurile tradiționale precum piața internă extinsă, potențialul energetic viitor și o forță de muncă încă competitivă pot constitui un fundament solid, valorificarea acestora rămâne condiționată de renunțarea la experimentele fiscale intempestive și de alinierea la standardele transparente de atractivitate economică practicate de statele din regiune.
Adaugă la Agregator.ro
