În cadrul celei de-a doua seri a Conferințelor Dilema, desfășurate vineri, la Sibiu, sub genericul „Va fi ca niciodată“, psihologul și fostul ministru al Educației, Daniel David, a susținut o conferință complexă despre profilul psihocultural al românilor, provocările societății actuale și perspectivele de viitor, evenimentul având loc la Biblioteca Județeană ASTRA, în spațiul American Corner Sibiu, parte a seriei de manifestări organizate în premieră în oraș între 29 și 31 octombrie.
Radiografia profilului psihologic național și polarizarea socială
Înainte ca Daniel David să urce la pupitru, moderatorul evenimentului și redactorul-șef al revistei Dilema Veche, Sever Voinescu, a rememorat o anecdotă istorică legată de fondatorul publicației, Andrei Pleșu, care a lăsat în redacție un scaun marcat cu mesajul „Acest scaun așteaptă căderea guvernului“ în perioada în care acesta deținea portofoliul de la Externe, făcând o paralelă ironică despre așteptarea plecării lui David din fruntea ministerului. În discursul său academic, psihologul a prezentat cercetări relevante care indică faptul că cetățenii români se scindează în două categorii psihologice diametral opuse. Primul tipar, etichetat drept „Făt-Frumos“, reunește indivizi caracterizați prin stabilitate emoțională, amabilitate, sociabilitate ridicată, deschidere intelectuală și simț al datoriei, în timp ce al doilea profil, numit „Zmeul“, prezintă atributele exact contrare. Cercetătorii au fost surprinși de absența unor clustere intermediare multiple, observând o polarizare profundă, repartizată însă în mod echilibrat atât la nivel național, cât și în toate cele opt regiuni ale țării.
Discrepanțele identitare și fragmentarea comunității
Un alt aspect amplu analizat a vizat un studiu realizat pe 47 de state, care plasează România în fruntea clasamentului privind discrepanța majoră dintre realitatea comportamentală și autopercepție. Această falie generează un nivel redus de satisfacție existențială și menține populația într-o stare de vigilență defensivă, permanent reactivă la adresa criticilor și a deficiențelor sistemice. Din cauza lipsei de încredere interumană, cetățenii colaborează cu dificultate, eșuând în stabilirea unor instituții robuste. Mai mult, analiza indică o creștere a scorului de individualism de la 30 la 46, pe o scală de la 0 la 100, în intervalul 2015–2023. În loc să apară structura instituțională modernă anticipată, pe parcurs s-a conturat o tripartiție socială: aproximativ o treime de persoane educate și pro-occidentale – la care se manifestă uneori un sentiment de superioritate –, o treime cu orientare colectivistă dominată de teamă și o treime dintr-un grup mixt, antisistem, animat de ură, frustrare și agresivitate.
Iluzia regionalismului și criza orientării temporale
Abordând specificul regional, precum faimosul ardelenism, conferențiarul a subliniat că aceste diferențe interprovinciale reprezintă simple stereotipuri cultivate de intelectualii locali, neexistând distincții psihoculturale fundamentale între locuitorii marilor regiuni. Migrația internă accentuată de-a lungul deceniilor, exemplificată prin faptul că 20% dintre subiecții eșantionului din București aveau ascendență transilvăneană, demonstrează că identitatea națională prevalează net în fața particularismelor regionale. Pe de altă parte, societatea românească se confruntă cu un grad ridicat de evitare a incertitudinii, înregistrat la 90 din 100, în timp ce orientarea pe termen lung a suferit o prăbușire spectaculoasă de la 52 la 32. Dacă în 2015 populația accepta sacrificii prezente pentru binele viitorului, investind în educația descendenților, în prezent accentul s-a mutat pe gratificarea imediată și pe o nostalgie orientată spre trecut, abandonând construcția strategică a viitorului.
Imperativul educațional și capcanele inteligenței artificiale
În calitate de fost ministru, academicianul a pus un accent deosebit pe starea precară a învățământului, menționând că sistemul a generat timp de două decenii o rată a analfabetismului funcțional de aproape 50%. O astfel de carență nu reprezintă doar un neajuns economic pentru piața muncii, ci o vulnerabilitate cognitivă majoră, lipsind indivizii de capacitatea de a înțelege lumea și expunându-i masiv la dezinformare, știri false și teorii conspiraționiste. Referitor la noile tehnologii, Daniel David a menționat că inteligența artificială nu este nici benefică, nici nocivă în sine, utilizarea ei excesivă putând duce însă la o diminuare treptată a propriilor capacități intelectuale dacă este lăsată să substituie raționamentul uman. În ciuda acestor vulnerabilități sistemice marcate de zone extinse de întuneric și de un deficit cronic de reformă reală, conferința s-a încheiat într-o notă optimistă, subliniind că potențialul intelectual și creativ nativ al românilor poate asigura un viitor prosper, cu condiția asumării responsabilității, a cooperării și a unei educații riguroase.
- România prezintă două tipuri de personalitate polarizate și echilibrate numeric: „Făt-Frumos“ și „Zmeul“.
- Societatea este divizată în prezent în trei categorii egale: pro-occidentali educați, colectiviști și un grup antisistem.
- Scorul de orientare pe termen lung a scăzut de la 52 la 32 între 2015 și 2023.
- Diferențele dintre provincii reprezintă doar stereotipuri, românismul fiind trăsătura psihoculturală dominantă.
- Aproape 50% analfabetism funcțional generat în ultimii 20 de ani expune populația la manipulare și fake news.
În concluzie, evenimentul găzduit la Sibiu a oferit o radiografie dură, dar necesară, a stării psihologice actuale a României, subliniind că viitorul nu este predeterminat, ci depinde exclusiv de modul în care prezentul este gestionat prin cooperare, realism și o regândire radicală a politicilor educaționale menite să combată vulnerabilitățile cognitive ale populației.
Adaugă la Agregator.ro
