București – Într-o analiză economică recentă publicată în mediul online, Dragoș Damian, director general la Terapia Cluj și director executiv al PRIMER, a lansat un avertisment dur la adresa ministrului Alexandru Nazare referitor la modul defectuos în care sunt gestionate fondurile publice alocate sistemului medical românesc.
Conceptul OPM și varianta sa dâmbovițeană
Noțiunea economică de Other People’s Money (OPM), adică banii altor oameni, a împlinit deja 250 de ani de la fundamentarea sa de către economiști renumiți precum Smith, Brandeis, Kiyosaki sau DeVitto. Totuși, în România, acest concept funcționează într-o versiune unică și păguboasă.
Sumele administrate provin exclusiv din contribuția de Sănătate achitată lunar de doar puțin peste o treime dintre cetățenii români, reprezentând aproximativ 6,5 milioane de plătitori. Această dinamică generează o mentalitate toxică în rândul decidenților: fondurile nefiind proprii, lipsesc cu desăvârșirea interesul și responsabilitatea pentru modul în care acestea sunt alocate sau cheltuite.
Depășirile bugetare și ironia industriei farmaceutice
Din cauza acestei nepăsări cronice în administrarea resurselor financiare, sistemul se confruntă anual cu derapaje majore care impun completări masive prin rectificări bugetare, o situație vizibilă mai ales în privința fondurilor destinate medicamentelor.
O ironie majoră menționată de expert este absența unei industriei farmaceutice locale puternice în România, în timp ce state vecine precum Polonia, Cehia și Ungaria reușesc să exporte cantități uriașe pe piața românească, beneficiind adesea chiar de energie subvenționată.
Impactul negativ al fiscalității asupra suplimentelor alimentare
Politicele fiscale neinspirate au lovit puternic în piața de profil, crearea unor bariere economice având efecte directe asupra populației și a bugetului de stat.
Următoarele aspecte subliniază consecințele directe ale măsurilor fiscale aplicate:
-
Majorarea TVA-ului de la 9% la 21% aplicată suplimentelor alimentare.
-
Prăbușirea consumului cu 13% în volume și cu 8% în valoare din cauza noilor prețuri.
-
Scăderea încasărilor statului din taxe, contrar așteptărilor bugetare inițiale.
-
Creșterea presiunii pe sistemul sanitar, românii lipsiți de suplimente apelând mai des la spitale.
-
Majorarea prețului la electricitate cu 30% care afectează grav producătorii locali de medicamente.
Performanțele scăzute în ciuda miliardelor investite
Deși în ultimii șase ani, luând ca reper anul 2020, România a decontat în plus cel puțin 40 de miliarde de lei pentru medicamente, indicatorii de performanță mențin țara noastră la coada tuturor clasamentelor europene din domeniu.
În plus, politicienii din opoziție cer consultanță pentru relansarea producției locale, însă, odată ajunși la putere, ignoră total apelurile telefonice și propunerile specialiștilor din domeniu.
Ce urmează pentru bugetul Sănătății
În perioada următoare, ministrul Alexandru Nazare se va confrunta inevitabil cu noi rectificări bugetare la Sănătate, determinate de același ciclu vicios de gestionare ineficientă a banilor publici, de scăderea veniturilor fiscale colectate de la producătorii autohtoni de medicamente și de acuzațiile publice inevitabile legate de incapacitatea de a administra corect fondurile contribuabililor.
Adaugă la Agregator.ro
