La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, specialiștii analizează de aproximativ șapte ani comportamentul unor specii vegetale și arbuști exotici, încercând să ofere soluții concrete producătorilor agricoli din zonele grav afectate de secetă și arșiță. Într-un context în care schimbările climatice obligă la o regândire completă a structurii culturilor, cercetătorii își propun să identifice alternative viabile și profitabile pentru solurile nisipoase din sudul țării, transformând provocările climatice în oportunități agricole prin introducerea unor specii adaptate la temperaturi extreme și lipsa precipitațiilor.

Specii altădată exotice ar putea aduce profit fermierilor români Foto: Arhiva Aurelia Diaconu
Fisticul și migdalul: performanțe notabile în fața capriciilor vremii
Printre cele mai urmărite experimente se numără cel privind fisticul, care a oferit o producție bună și cea mai bogată recoltă de până acum. Deși arborele face față cu brio la temperaturi scăzute de până la minus 30 de grade Celsius, el a întâmpinat dificultăți în anii precedenți din cauza înghețurilor târzii din martie. În mod similar, migdalul a fost testat pe parcursul mai multor ani; după ce soiurile timpurii au fost afectate de ger, introducerea unei colecții cu soiuri mai târzii a permis o protejare mai eficientă împotriva înghețului.
Curmalul chinezesc, o alternativă promițătoare pentru zonele aride
O altă direcție importantă de cercetare vizează curmalul chinezesc (Ziziphus Jujuba), o specie de succes care rezistă cu succes la temperaturi de iarnă cuprinse între minus 26 și minus 30 de grade Celsius, dar și la canicula estivală care depășește 38 de grade Celsius. Această plantă reușește să înflorească timp de două luni, asigurând procesul de fecundare și legare a fructelor în pofida variațiilor climatice. În plus, fermierii pot aplica modele de bune practici prin culturi intercalate, cum ar fi amplasarea legumelor sau plantelor de cultură sub umbra asigurată de ziziphus, reducând astfel temperatura la nivelul solului.

Dr. ing. Aurelia Diaconu a vorbit despre speciile testate la Dăbuleni Foto: Arhiva Aurelia Diaconu
Soluții complementare: cartoful dulce și fasolița
Pe lângă arbuștii fructiferi, cercetătorii experimentează culturi precum cartoful dulce și fasolița, ambele având nevoie de irigare prin picurare pentru a livra randamente ridicate în condiții de temperaturi ridicate. Fasolița s-a dovedit a fi net superioară fasolei clasice în fața secetei, reușind să lege păstăi și să producă boabe bogate în proteine chiar și atunci când temperaturile urcă peste 28-30 de grade Celsius. Aceste plante îmbunătățesc totodată însușirile fizico-chimice ale solului prin lăsarea unei mase organice semnificative.

Curmalele chinezești și-au făcut loc în dieta oltenilor Foto: Arhiva Aurelia Diaconu
Punctele cheie ale cercetării agronomice de la Dăbuleni
- Testarea pretabilității pentru specii horticole și agricole diverse se desfășoară de aproximativ șapte ani pe loturi experimentale.
- Fisticul a înregistrat o producție bună în noul sezon, după o perioadă marcată de fructificare sporadică sau inexistentă în primii ani.
- Curmalul chinezesc, migdalul cu soiuri târzii, cartoful dulce și fasolița demonstrează o rezistență ridicată la secetă și la fenomenele climatice extreme.
- Stațiunea oferă material săditor în mod limitat și colaborează cu fermierii prin proiecte de transfer tehnologic, însă nu deține capacitatea logistică pentru producție comercială masivă.
- Lipsa piețelor de desfacere și a contractelor ferme reprezintă principalele obstacole în calea transformării acestor culturi experimentale în afaceri agricole de amploare.

Și kaki a devenit un fruct aproape obișnuit în Oltenia Foto: Arhiva Aurelia Diaconu
În perioada următoare, specialiștii de la stațiune vor finaliza proiectele de transfer tehnologic derulate alături de fermieri din mai multe zone ale țării, continuând să monitorizeze evoluția culturilor alternative pe parcursul mai multor sezoane pentru a stabili medii de producție relevante. Eforturile se vor concentra pe ghidarea producătorilor agricoli locali spre adoptarea unor structuri de culturi profitabile și adaptate la noile realități climatice, în timp ce generațiile viitoare de agricultori vor trebui să dezvolte parteneriate comerciale stabile și infrastructura necesară pentru valorificarea eficientă a acestor specii pe piață.

