Valul de proteste organizate de tineri a cuprins mai multe state europene, de la Franța și Italia până în Belgia, Albania și Serbia, manifestanții revoltându-se față de nivelul ridicat al costului vieții, corupția extinsă și degradarea infrastructurii educaționale, în timp ce autoritățile sunt acuze că ignoră total problemele noilor generații.

Proteste au degenerat în violențe în Franța Foto: AFP
Simbolurile și motivele revoltei generației Z
Nemulțumirile profunde ale tinerilor au căpătat amploare internațională, fiind alimentate de lipsa perspectivelor economice, de prețurile mari și de dificultățile uriașe în achiziționarea unei locuințe. La Bruxelles, o studentă de 19 ani pe nume Maya Gurdell a creat un slogan inspirat din filmul Jocurile foamei din 2012, spunând: „Dacă noi ardem, veți arde și voi alături de noi!”. Această replică a devenit o emblemă pentru furia și dorința de schimbare a membrilor generației Z, care se organizează din suburbiile Parisului și până în piețele din Belgrad.
Violențe în Franța și presiuni economice majore
În anumite state, manifestațiile stradale au degenerat rapid în confruntări violente. În Franța, mii de magazine au fost jefuite sau sparte în ultimele săptămâni, forțele de ordine intervenind cu tunuri cu apă și grenade asurzitoare. Pe lângă criza socială, cifrele oficiale arată o presiune financiară copleșitoare: un sondaj al Uniunii Europene publicat în 2025 arată că 40% dintre persoanele de 16-30 de ani sunt îngrijorate de costul vieții. În același an, riscul de sărăcie sau excluziune socială a atins 26,3% în rândul tinerilor de 18-24 de ani, cel mai ridicat segment de vârstă. Mai mult, în state precum Franța, Grecia și Italia, fondurile uriașe alocate pensiilor publice reduc drastic bugetele destinate educației.
Extinderea mișcării în Albania și Germania
Valul de proteste nu dă semne de oprire, extinzându-se rapid către alte țări. În Germania sunt programate noi manifestații împotriva condițiilor proaste din școli, a războiului și a inegalităților. În Albania, studenții au ieșit în stradă la Tirana și în alte orașe pentru a cere demisia premierului Edi Rama, invocând corupția și lipsa locurilor de muncă. Ksjuke Kurti, o studentă de 19 ani la arhitectură, a atras atenția că majoritatea tinerilor nu își mai văd viitorul în propria țară, subliniind că relațiile personale primează în fața talentului.
Principalele puncte ale nemulțumirilor europene
- Costul ridicat al vieții: Creșterea prețurilor afectează direct 40% dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani.
- Risc crescut de sărăcie: Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani înregistrează o rată de expunere la sărăcie sau excluziune socială de 26,3% la nivelul Uniunii Europene.
- Sistemul educațional deficitar: Elevii și studenții reclamă școli degradate, lipsă de personal didactic și infrastructură precară, așa cum s-a întâmplat în Franța sau Belgia.
- Infectarea cu corupție și lipsa perspectivelor: Tinerii din state precum Serbia și Albania contestă autoritarismul clasei politice și lipsa șanselor reale de angajare.
Ce urmează pentru tinerii din Europa
Succesul înregistrat de mișcarea studențească din Serbia, care a reușit să influențeze scena politică și să obțină schimbări electorale importante în fața regimului președintelui Aleksandar Vučić, arată că mobilizarea poate aduce rezultate. Totuși, tranziția spre guvernare aduce noi provocări pentru tineri, care se confruntă cu lipsa de experiență politică directă. În alte țări, precum Franța, organizarea de noi alegeri riscă să adâncească polarizarea socială și să provoace noi manifestații de amploare, punând la încercare însăși rezistența contractului social dintre cetățeni și stat.

