Pregătită de Ministerul Finanțelor, noua rectificare bugetară este catalogată de Petrișor Peiu drept o simplă măsură de avarie, concepută exclusiv pentru a stinge urgențele și complet incapabilă să adreseze marile carențe structurale ale economiei naționale, intervenția fiind analizată în cadrul unei recente apariții televizate la REALITATEA PLUS.
Caracterul limitat al rectificării și miza pe inflație
Conform analizei prezentate de reprezentantul AUR, strategia executivului se bazează pe o creștere artificială a PIB-ului nominal susținută de inflație, ceea ce ar permite ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să majoreze deficitul cu încă 3 miliarde de lei. Această abordare reflectă mai degrabă o lipsă de voință pentru reforme profunde și absența unui consens politic solid.
Prognozele economice sunt considerate nerealiste
Proiecțiile oficiale emise de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, care indică o inflație de 6,4% la finalul anului și o contracție economică modestă de 0,4%, sunt contestate vehement. Datele colectate în primele opt luni ale anului arată că aceste ținte sunt greu de atins, iar riscul unui deficit real mult mai mare rămâne ridicat.
Datoriile statului și riscul amânării plăților
Obligațiile restante ale statului către diferiți furnizori se ridicau la un nivel alarmant de 27-28 de miliarde de lei la finalul primului semestru, iar actuala formă a rectificării nu oferă o rezolvare concretă. În loc să sprijine la timp domenii esențiale precum sănătatea și educația, fondurile disponibile vor fi probabil direcționate spre finalizarea unor proiecte locale, în timp ce datoriile vor fi pur și simplu reportate pentru anul viitor.
Principalele aspecte semnalate în cadrul analizei bugetare:
- Deficit suplimentar: Posibilitatea creșterii deficitului bugetar cu 3 miliarde de lei prin mizarea pe inflație.
- Prognoze contestate: Țintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză privind inflația de 6,4% și scăderea PIB-ului cu 0,4% sunt considerate greu de realizat.
- Restanțe uriașe: Datoriile statului către furnizori au ajuns la 27-28 de miliarde de lei la sfârșitul primului semestru.
- Impact social întârziat: Sănătatea și educația vor resimți sprijinul bugetar abia spre finalul anului.
- Măsuri fiscale: Necesitatea revenirii cotelor de TVA la nivelul anterior majorărilor din august 2025.
Critici aduse conducerii Finanțelor și soluțiile fiscale propuse
Menținerea lui Alexandru Nazare la conducerea Ministerului Finanțelor este văzută ca un punct de plecare greșit pentru corectarea erorilor economice anterioare. Politicile fiscale bazate pe creșterea taxelor de consum și a TVA-ului, corelate cu explozia prețurilor la energie, au împins economia spre stagflație. Soluția propusă pentru detensionarea mediului economic implică revenirea TVA la cotele valabile înainte de august 2025, în timp ce redresarea pieței energetice va necesita o perioadă de cel puțin doi ani.
În perioada următoare, atenția publică se va concentra asupra modului în care Guvernul va adopta oficial rectificarea bugetară, dacă Executivul va reuși să gestioneze datoriile restante uriașe fără a afecta și mai mult sectoarele vitale și cum va evolua efectiv deficitul bugetar în contextul indicatorilor macroeconomici reali de la sfârșitul anului.

